CCR a admis miercuri faptul că există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public, pe de o parte, şi Parlament, ÎCCJ şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, în privința protocoalelor cu SRI.

UPDATE Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) spune că a luat la cunoștință decizia CCR, iar după publicarea motivării "vor fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii măsurilor legale corespunzătoare".

"Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a luat cunoștință despre Decizia Curții Constituționale referitoare la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public şi Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi celelalte instanţe judecătoreşti, pe de altă parte, generat de încheierea între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Serviciul Român de Informații a protocoalelor din 4 februarie 2009 și 8 decembrie 2016. Potrivit art. 147 alineatul 4 din Constituția României, de la data publicării în Monitorul Oficial deciziile Curții Constituționale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. După motivarea deciziei, urmează a fi identificate și analizate soluțiile optime în vederea dispunerii măsurilor legale corespunzătoare", transmite PICCJ printr-un comunicat de presă.

+++

Este vorba despre protocoalele încheiate în 2009 și 2016, au declarat surse din cadrul Curții pentru Agerpres. 

"Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei şi celelalte instanţe judecătoreşti, precum şi Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi unităţile subordonate - vor verifica, în cauzele pendinte, în ce măsură s-a produs o încălcare a dispoziţiilor referitoare la competenţa materială şi după calitatea persoanei a organului de urmărire penală şi vor dispune măsurile corespunzătoare", precizează CCR.

G4Media.ro scrie că decizia a fost luată cu șase voturi ”pentru” și trei voturi ”împotrivă” (Livia Stanciu, Daniel Morar și Ștefan Minea).

Potrivit CCR, decizia nu produce efecte asupra sentințelor pronunțate până acum, ci Înalta Curte, celelalte instanțe și Parchetul General vor verifica doar cauzele aflate în curs (urmărire penală și trimitere în judecată), în ce măsură s-a produs o încălcare a dispozițiilor referitoare la competența materială și calitatea organului de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, dacă instanțele vor constata că au fost instrumentate probe de către altcineva decât de procurori, acestea vor fi anulate, dar doar în dosarele aflate în curs.

Sursele citate au mai explicat că CCR a declarat neconstituțional în integralitate protocolul încheiat între Parchetul general și SRI în 2009 pe motiv că nu avea bază legală.

În ceea ce privește protocolul dintre Parchet și SRI încheiat în 2016 a fost declarat parțial neconstituțional, și anume art. 6 alineatul 1, art. 7 și articolul 9. Judecătorii au constatat că acest protocol are bază legală, fiind încheiat în temeiul unei ordonanțe de urgență.

Vicepreședintele Camerei, social-democratul Florin Iordache, a spus că aşteaptă motivarea deciziei, dar afirmă că probele adunate la dosare pe baza protocoalelor reprezintă o nulitate.

"Aștept și eu decizia și motivarea că sesizarea pe care am făcut-o s-a admis, am făcut-o în numele Camerei Deputaților. Practic, s-au efectuat acte de urmărire penală inproprii. Probabil, la instanță trebuie fiecare să se adreseze să vadă dacă actele materiale nu au fost făcute conform Codului de procedură penală. Practic, acele probe care au fost făcute incorect și dosarele care au fost făcute incorect, cu încălcarea Codului de procedură penală, reprezintă o nulitate”, a spus Iordache, într-o intervenție telefonică la Antena 3.