Curtea Constituțională a amânat pentru 27 octombrie luarea unei decizii asupra excepției de neconstituționalitate ridicată de un cuplu de homosexuali în privința Codului Civil, care interzice recunoașterea în România a căsătoriilor persoanelor de același sex încheiate în străinătate.

Este a doua oară când CCR amână decizia. Prima dată, decizia a fost amânată în luna iulie.

Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a explicat că dosarul privind recunoașterea căsătoriilor gay încheiate în alte țări a fost repus pe rolul CCR, ceea ce va presupune și reaudierea părților implicate, pe motiv că acest caz este complex și are "impact mediatic" foarte mare.

"(Dosarul - n.r.) prezintă un caracter de noutate, de complexitate. Trebuie să vedem cu multă atenție și dosarul instanței care ne-a fost trimis și să citim toate intervențiile făcute de agenții și ONG-uri. (...) Este foarte complex, a trebuit să examinăm și legislație europeană, tratate, Carta fundamentală a drepturilor, directive europene, și nu e atât de simplu să decizi într-o cauză cu un impact mediatic foarte mare", a spus Dorneanu.

Președintele Curții a subliniat că judecătorii "nu vor să greșească" în acest caz și de aceea vor cere și reaudierea părților, respectiv instituții ale statului, cuplul căsătorit în Belgia, precum și părinții acestora.

"De asta am dat un termen mai îndelungat, pentru a se efectua și procedura cu Statele Unite, având în vedere că unul din părinții cuplului locuiește în America", a spus Dorneanu

+++

CCR se va decide asupra excepției de neconstituționalitate în privința Codului Civil care interzice recunoașterea în România a căsătoriilor persoanelor de același sex încheiate în străinătate și care a fost ridicată de un cuplu de homosexuali, căsătoriți la Bruxelles și reîntorși în țară. 

Dosarul aflat pe masa judecătorilor Curții a fost deschis în urma unui proces intentat, la Judecătria Sectorului 5, de cetățeanul român Relu Adrian Coman și de americanul Robert Clabourn Hamilton, care s-au căsătorit la Bruxelles în anul 2010. 

Cei doi au contestat prevederea din Codul Civil care împiedică recunoașterea căsătoriilor persoanelor de același sex încheiate în străinătate, după ce Inspectoratul General pentru Imigrări al României a refuzat să îi acorde cetățeanului american drept de reședință. 

Cuplul de homosexuali s-a căsătorit la Bruxelles în 2010 și, ulterior, a contestat în instanțele din România faptul că o căsătorie între două persoane de același sex nu este recunoscută pe teritoriul țării noastre. Cuplul consideră că refuzul autorităților din România de a recunoaște relația de familie dintre soți îi împiedică pe cei doi să se stabilească în România, având în vedere că dreptul la rezidență se acordă exclusiv membrilor familiei, scrie Agerpres.

Mai exact, autorii excepției au contestat articolul 277 alin. 2 și 4 din Codul Civil, care se referă la interzicerea recunoașterii pe teritoriul României a căsătoriilor între persoane de același sex încheiate în afara granițelor, respectiv la libera circulație în cadrul Uniunii Europene.

Articolul 277 din actualul Cod Civil mai precizează că nici parteneriatele civile dintre persoane de sex opus sau de același sex care sunt încheiate în străinătate de către cetățeni români sau străini nu sunt recunoscute în România.

Curtea Constituțională urmează să se pronunțe, marți, asupra recunoașterii căsătoriilor încheiate în străinătate între persoane de același sex, după ce inițial decizia a fost amânată în luna iulie.

Principalul argument invocat de avocații cuplului de homosexuali a fost apărarea dreptului la viață privată, aducând în acest sens argumente din jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Astfel, avocata cuplului a arătat că dreptul la viață privată și familie și dreptul de a nu fi discriminat sunt incluse și în Constituția României și ar trebui să fie interpretate și aplicate de toate statele membre ale Consiliului Europei.

La rândul său, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos, a susținut că "actuala legislație (n. r. din România) îngrădește dreptul la demnitate umană, viață intimă și de familie a persoanelor din minoritatea sexuală pentru că, interzicând căsătoriile între persoane de același sex și nerecunoașterea acestor căsătorii, respectiv a parteneriatelor civile, îi așază în afara societății".

În ședința din 20 iulie, CCR  a amânat luarea unei decizii privind recunoaștea căsătoriilor.

Președintele Curții, Valer Dorneanu, a spus că nu a solicitat date suplimentare de la instituțiile statului, având în vedere că au fost depuse suficiente puncte de vedere, însă consideră că implicațiile decizie sunt mari și trebuie astfel ca decizia să fie luată după dezbateri mai ample.

În aceeași ședință, Curtea Constituțională s-a pronunțat pe o temă apropiată, dând aviz pozitiv inițiativei cetățenești de revizuire a Constituției, aparținând Coaliției pentru Familie, prin care se propune ca definiția familiei să apară explicit în Constituție ca fiind uniunea dintre un bărbat și o femeie.

Președintele Curții Constituționale, Valer Dorneanu, a precizat, la aceeași dată, că instanța nu s-a pronunțat pe fond, ci doar a verificat dacă inițiativa respectă limitele revizuirii constituționale. Inițiativa va fi discutată de către Parlament.

Jurisprudența CEDO în privința căsătoriilor între persoane de același sex

Jurisprudența CEDO de până în 2015 a fost favorabilă căsătoriei tradiționale dintre un bărbat și o femeie. De asemenea, CEDO a statuat, în mai multe rânduri, că modalitatea în care statele reglementează acest subiect este o problemă internă.

La 21 iulie 2015, CEDO a dat o decizie care spunea, în premieră, că toate persoanele, indiferent de orientarea sexuală, au dreptul la o formă de recunoaștere juridică a relațiilor de cuplu, fie că este vorba despre căsătorie, fie despre parteneriat civil.