La 28 mai 2015, Comisia a trimis un aviz motivat unui număr de 11 state membre, solicitându-le să transpună Directiva 2014/59/UE, după depășirea datei limită de transpunere în legislația națională - 31 decembrie 2014.

Întrucât în șase state membre ale UE, respectiv România, Luxemburg, Polonia, Cehia, Suedia și Olanda, noile norme nu au fost transpuse integral, Executivul european a sesizat, joi, Curtea de Justiție a UE (CJUE) cu privire la nerespectarea acestei obligații de către statele în cauză.

"Sesizarea Curții implică cel puțin impunerea unei penalități zilnice cu titlu cominatoriu până când se realizează transpunerea integrală. Cuantumul acestor sancțiuni este calculat în așa fel încât să se ia în considerare capacitatea de plată, durata și gradul de gravitate a încălcării normelor de către statul membru în cauză”, se arată într-un comunicat al CE.

Comisia poate decide să retragă această cauză în condițiile în care un stat membru pune în aplicare normele UE respective.

Directiva 2014/59/UE este un element central al cadrului de reglementare instituit pentru a crea un sector financiar mai sigur și mai solid în urma crizei financiare.

De asemenea, directiva este un document important pentru Uniunea bancară a UE. Noile norme introduse oferă autorităților naționale instrumentele și competențele necesare "pentru a atenua și a gestiona dificultățile majore sau falimentul băncilor și ale marilor firme de investiții din toate statele membre ale UE”, precizează Comisia.

Obiectivul este acela de a se garanta faptul că băncile aflate în pragul insolvenței pot fi restructurate fără a obliga contribuabilii să plătească, în vederea menținerii stabilității financiare, pentru băncile aflate în dificultate.

Directiva prevede, printre altele, ca acționarii și creditorii băncilor să-și suporte partea lor din costuri, prin intermediul unui mecanism de "recapitalizare internă”.

Răzvan Horațiu Radu: Directiva este la Parlament

"Regretăm că am fost trimiși la Curte cu o cauză privind redresarea și rezoluția instituțiilor de credit și a firmelor de investiții, însă trebuie precizat că acest pachet legislativ este în Parlament iar directiva ce trebuia transpusă este de ocomplexitate deosebită", a precizat, pentru Euractiv.ro, Răzvan Horațiu Radu, agentul guvernamental al României la CJUE.

Pe de altă parte, Radu a subliniat că au fost clasate două cauze "destul de complexe", una în materie financiară, privind administratorii fondurilor de investiții alternative și una privind protecția consumatorilor în ceea ce privește anumite aspecte referitoare la contractele privind dreptul de folosință a bunurilor pe durată limitată.

De asemenea, Comisia Europeană a luat act că România a reușit "transpunerea în cele din urmă a directivei privind vehiculele scoase din uz și a decis retragerea cererii de pe rolul CJUE", a afirmat oficialul român.

Alte două clasări privind România vizează domeniul drepturilor de autor și al protecției mediului.