Comisia Europeană a adoptat marți raportul MCV, subliniind că în ultima perioadă Executivul de la Bruxelles a remarcat o involuție de la raport la raport.

UPDATE

Dan Barna: "Am văzut doar cumva diagonal, în fugă. Nu e o surpriză și este o provocare mare pentru următorul guvern al României. Într-adevăr, e foarte bine că am scăpat de guvernarea Dăncilă. Am spus încă de ieri că nu USR va fi acela care va împiedica plecarea Guvernului Dăncilă, a fost și pentru noi o prioritate, am ajuns și suntem, sper eu, la un timp foarte scurt până când acest Guvern va deveni istorie la propriu, dar efectele sunt unele foarte complexe și va fi o provocare cum reparăm justiția și cum o respectăm”.

Ministrul demis al justiției, Ana Birchall: Raportul recunoaște îndeplinirea a doar două recomandări din cele 12.

"Mă amărăște acest raport", spune Birchall, dar el remarcă demersurile promovate de Ministerul justiției pe perioada mandatului meu.

Raportul din noiembrie 2018 a fost extrem de dur și s-a făcut tot ce s-a putut, astfel că raportul de anul acesta are o tonalitate mai puțin dură.

În legătură cu Secția specială, CE critică și de această dată înființarea ei și recomandă în mod explicit desființarea ei, spune Birchall, adăugând și regretul față de regresul înregistrat în activitatea CSM și reflectat în raportul MCV.

Ludovic Orban: "Trebuie făcută o analiză foarte serioasă a tuturor criticilor și obiecțiilor din raport, iar acestea trebuie coroborate cu punctele de vedere exprimate de Comisia de la Veneția și trebuie elaborat un plan de acțiune".

Premierul desemnat a mai spus că, după învestirea guvernului și a Comisiei Europene, va  exista "un dialog direct" și va fi stabilit "un plan de acțiune pentru ca și România să scape cât mai repede de MCV". 


Reacția DNA:

Raportul MCV remarcă faptul că, de la ultima evaluare ce a avut loc în noiembrie 2018, în pofida faptului că Direcția Națională Anticorupție și Înalta Curte de Casație și Justiție au continuat să investigheze și să sancționeze faptele de corupție la nivel înalt, "demonstrând profesionalism în împrejurări foarte dificile, atacurile împotriva activității lor, modificările succesive aduse cadrului legislativ aplicabil și posibilitatea punerii la îndoială a autorității deciziilor definitive ridică probleme asupra sustenabilității rezultatelor în lupta împotriva corupției la nivel înalt".

"Constatând că rezultatele activității în combaterea corupției la nivel înalt rămân solide, raportul remarcă însă semne că presiunea continuă la care au fost supuse instituțiile cheie în combaterea corupției, între care DNA., a avut un impact negativ. Un exemplu se referă la modificările aduse legilor justiției ce au inclus schimbări majore cu privire la cerințele de vechime, cu impact asupra capacității DNA de a funcționa .Documentul apreciază conducerea DNA pentru faptul că a reușit cu succes să mențină activitatea instituției, dar observă că natura provizorie a numirilor interimare la vârful instituțiilor judiciare dă o notă de incertitudine și vulnerabilitate", se arată în comunicat.

***

Comisia remarcă faptul că autoritățile române nu au pus în practică recomandările privind legile justiției și garanțiile juridice pentru independența sistemului judiciar:

"Raportul din noiembrie 2018 constata că legile justiției modificate, care intraseră în vigoare în iulie și în octombrie 2018, puteau conduce la exercitarea de presiuni asupra judecătorilor și procurorilor, fapt care, în ultimă instanță, putea submina independența, eficiența și calitatea sistemului judiciar. În loc să abordeze problemele evidențiate în rapoartele MCV anterioare, legile introduseseră noi riscuri, în special prin crearea Secției speciale pentru anchetarea magistraților și prin regimul în materie de sancțiuni disciplinare și de răspundere disciplinară a magistraților. În consecință, Comisia a concluzionat că legile reprezentau o involuție în raport cu evaluarea din ianuarie 2017 și a propus un răgaz pentru reconsiderarea situației prin înghețarea intrării în vigoare a modificărilor". 

Bucureștiul a invocat argumentul că legile justiției produceau efecte juridice care nu puteau fi oprite și, mai mult, a adoptat, la începutul lui 2019, alte două ordonanțe de urgență de modificare a legilor justiției:

"Ca și în cazurile anterioare, graba adoptării, lipsa consultărilor și motivele neclare pentru adoptarea acestor ordonanțe de urgență au afectat securitatea juridică și previzibilitatea procesului judiciar. Modificările legate de accelerarea înființării Secției speciale pentru anchetarea magistraților și extinderea competenței sale sau modificările succesive aduse cerințelor și regulilor procedurale de numire a procurorilor (inclusiv a personalului de conducere) din cadrul Direcției Naționale Anticorupție (DNA) au alimentat și mai mult sursele de îngrijorare și lipsa de încredere în aceste modificări. În special, unele dintre modificările propuse ale legilor păreau să servească intereselor anumitor persoane" .

Autorii raportului remarcă faptul că aceste ordonanțe de urgență au stârnit reacții extrem de negative, care au contribuit la validarea referendumului din 26 mai 2019 cu privire la modificarea legilor justiției prin ordonanțe de urgență. 

Secția specială - instrument de presiune politică

"În particular, funcționarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților a confirmat temerile exprimate atât în România, cât și în exterior că secția respectivă ar putea fi utilizată ca instrument de presiune politică. Au existat mai multe situații în care Secția specială a intervenit pentru a schimba cursul anchetelor penale într-un mod care ridică îndoieli serioase cu privire la obiectivitatea sa. Printre aceste situații se numără și cazurile în care Secția specială a inițiat anchete împotriva judecătorilor și a procurorilor care s-au opus modificărilor actuale ale sistemului judiciar, precum și modificările bruște ale abordării adoptate în cauzele aflate pe rolul instanțelor, de exemplu retragerea căilor de atac introduse anterior de DNA în dosarele de corupție la nivel înalt. Numirile în funcțiile de conducere din Secția specială au stârnit, la rândul lor, polemici". 

Autorii raportului amintesc că această Secție a deschis un dosar penal impotriva fostei șefe a DNA, Laura Codruta Kovesi, în momentul în care ea candida pentru functia de procuror-sef european, și unul împotriva fostului Procuror general Augustin Lazăr. 

Cu câteva ore înainte de publicarea MCV, deputații din Comisia juridică au respins un proiect USR privind desființarea acestei Secții.

Comisia nu e mulțumită nici de faptul că Guvernul nu a răspuns preocupărilor sale privind procedurile în curs de numire și/sau revocare pentru funcțiile de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA) și de procuror general.

De asemenea, CE remarcă regresul activității Inspecției Judiciare: 

"După ani de evaluare pozitivă, raportul din noiembrie 2018 a evidențiat preocupări serioase cu privire la Inspecția Judiciară: recurența cu care au fost inițiate proceduri disciplinare împotriva magistraților care se opuneau în mod public direcției urmate de reforma sistemului judiciar, divulgările de documente în presă (utilizate apoi de politicieni pentru a ataca instituțiile judiciare) și prelungirea mandatului conducerii de către guvern". 

Presiunile asupra magistraților

De la începutul anului 2018, presiunea la care sunt supuși magistrații și instituțiile judiciare ca urmare a atacurilor publice din partea politicienilor și a presei a crescut pe fondul acțiunilor întreprinse de autoritățile responsabile cu anchetarea disciplinară și penală a magistraților.

"Direcția Națională Anticorupție și Parchetul General sunt de mult timp supuse unor presiuni deosebite în această privință. În perioada de referință s-a înregistrat, de asemenea, o creștere puternică a presiunilor asupra Înaltei Curți de Casație și Justiție, care este instanța competentă pentru numeroase procese de corupție la nivel înalt. Guvernul a transmis Curții Constituționale două cereri de soluționare a unor conflicte juridice de natură constituțională legate de interpretarea de către ICCJ a regulilor procedurale privind constituirea completurilor de judecată în cauzele penale . În plus, Inspecția Judiciară a introdus o plângere disciplinară împotriva președintei sale, iar Secția pentru judecători a CSM a cerut revocarea acesteia din funcție. Aceste acțiuni combinate par să aibă drept obiectiv exercitarea de presiuni asupra Înaltei Curți, iar atunci când președinta ICCJ și-a anunțat intenția de a nu mai candida pentru un al doilea mandat, a indicat clar că acesta era motivul", se arată în raport.

Codurile penale

Deși Curtea Constituțională a declarat neconstituționale modificările la Codurile penale, preocupările exprimate de Comisia Europeană și de mulți alți observatori erau legate de alegerile de politică pe care le reflectau modificările respective: "Prin urmare, este în continuare îngrijorător că alegerile de politică respective nu au fost abandonate în mod explicit".

Activitatea CSM - marcată de disensiuni și controverse

În pofida faptului că din rapoartele Consiliului Superior al Magistraturii reiese că acesta își îndeplinește în continuare prioritățile pe care și le-a fixat pentru mandatul său, perioada care s-a scurs de la raportul din noiembrie 2018 a fost marcată de "disensiuni și controverse" în cadrul CSM.

"În plus, CSM a fost adesea dat la o parte atunci când Guvernul sau Parlamentul au luat decizii esențiale privind organizarea și funcționarea sistemului judiciar. Pozițiile exprimate în cadrul CSM cu privire la aspecte fundamentale ale funcționării sistemului judiciar din România, cum ar fi înființarea Secției speciale pentru anchetarea magistraților sau numirile în posturi-cheie și apărarea independenței justiției, suscită îngrijorare cu privire la independența instituției și la autoritatea sa. Situația a fost exacerbată și mai mult de modificările aduse legilor justiției, care au făcut posibilă luarea unor decizii cu privire la aspecte esențiale de către un număr restrâns de membri ai CSM. Acest lucru este demonstrat și de o serie de declarații prezentate ca venind din partea CSM când de fapt fuseseră agreate doar de o parte din membrii CSM. Este o situație recurentă, ilustrată și de lipsa sprijinului asociațiilor profesionale sau a unei concertări cu magistrații din cadrul instanțelor și al parchetelor", precizează experții europeni.

Presiuni asupra DNA

În perioada care a trecut de la raportul din noiembrie 2018, în pofida situației extrem de dificile, instituțiile judiciare implicate în combaterea corupției la nivel înalt au continuat să ancheteze suspiciunile de corupție și să sancționeze infracțiunile de corupție la nivel înalt. Raportul din noiembrie 2018 a constatat că principalele instituții anticorupție, în special Direcția Națională Anticorupție (DNA) și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) sunt "în mod recurent supuse presiunilor și că există o preocupare crescândă cu privire la capacitatea acestor instituții de a-și îndeplini în continuare misiunea, ceea ce ar avea un impact negativ asupra ireversibilității luptei împotriva corupției".

"Deși bilanțul realizărilor în materie este în continuare pozitiv, există semne că presiunea continuă la care sunt supuse aceste instituții a avut un impact nefavorabil. Legile modificate ale justiției au prevăzut modificarea bruscă a cerințelor în materie de vechime în funcție, care s-a reflectat negativ asupra capacității DNA de a-și desfășura activitatea. Gestionarea eficace a cazurilor de corupție la nivel înalt a fost, de asemenea, afectată negativ de faptul că responsabilitatea pentru numeroase cauze a fost transferată Secției speciale, care este competentă să ancheteze nu numai infracțiunile comise de magistrați, ci și infracțiunile conexe comise de alte persoane. Riscul identificat în noiembrie 2018 ca Secția specială să fie utilizată pentru a schimba cursul dosarelor de corupție la nivel înalt și pentru a face presiuni asupra magistraților s-a materializat", se mai arată în raport.  

***

"Raportul publicat astăzi face un bilanț al evoluției situației din luna noiembrie 2018 până în prezent. În raport se constată că, în perioada care s-a scurs de la ultimul raport, Comisia a trebuit să își exprime în mai multe rânduri preocupările legate de statul de drept în contextul dialogului purtat cu autoritățile române cu privire la evoluția situației în materie de reformă a sistemului judiciar și de luptă împotriva corupției. De fiecare dată, Comisia a constatat o involuție față de progresele înregistrate în anii precedenți, situație care constituie o sursă de preocupare majoră", se arată în comunicatul de presă.

Comisia regretă faptul că România nu a pus în aplicare recomandările suplimentare formulate în noiembrie 2018, care erau în deplină concordanță cu pozițiile exprimate de celelalte instituții în această privință.

"Recomandările respective trebuie puse în aplicare dacă se dorește repunerea procesului de reformă pe calea cea bună și reintrarea pe traiectoria încheierii MCV, astfel cum se prevedea în raportul din ianuarie 2017", atrage atenția Comisia, adăugând că are convingerea că România ar putea insufla un nou elan procesului de îndeplinire a obiectivelor MCV și își afirmă disponibilitatea de a oferi sprijin autorităților române în acest scop.

Comisia va continua să urmărească îndeaproape evoluția situației prin intermediul MCV, în condițiile în care "evoluția situației în primele luni ale anului 2019 a constituit o sursă de preocupare majoră" pentru Bruxelles.

În mai 2019,  Comisia a trebuit să informeze autoritățile române că, dacă nu fac îmbunătățirile necesare sau dacă adoptă noi măsuri negative, Comisia va lua măsuri în temeiul Cadrului UE pentru consolidarea statului de drept, care depășește parametrii evaluați în cadrul MCV".

Comisia a salutat faptul că, în iunie, Guvernul român și-a exprimat dorința de a-și reconsidera abordarea și constată că s-au depus eforturi pentru a investi în noi consultări și în dialogul cu sistemul judiciar: "Comisia așteaptă cu interes transpunerea acestui angajament în măsuri concrete, atât de ordin legislativ, cât și de altă natură. Pentru a se realiza progrese în această direcție, vor trebui luate măsuri concrete legislative și administrative astfel încât să se pună în aplicare recomandările prezentate succint în raport. Instituțiile-cheie din România trebuie să facă împreună dovada unui angajament ferm față de independența sistemului judiciar și lupta împotriva corupției și să asigure eficacitatea garanțiilor naționale și a sistemului de control și echilibru".