Într-o rezoluție din 14 martie 2018 privind viitorul cadru financiar multianual (CFM), Parlamentul European a invitat Comisia ”să propună un mecanism prin care statele membre care nu respectă valorile consacrate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) să poată suporta consecințe financiare”, avertizând că ”beneficiarii finali ai bugetului Uniunii” nu pot fi în niciun caz afectați de ”încălcări ale normelor de care nu sunt responsabili”.

La 2 mai 2018, Comisia a publicat o propunere legislativă pentru a stabili normele necesare pentru protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre.

Potrivit Propunerii de Regulament, Executivul de la Bruxelles propune ca, atunci când există motive întemeiate de a crede că există o deficiență generalizată privind respectarea statului de drept, Comisia notifică mai întâi statul membru în cauză și analizează observațiile acestuia. Atunci când Comisia consideră că s-a constatat o deficiență generalizată, prezintă Consiliului o propunere de decizie privind măsurile, care decide în concordanță cu votul cu majoritate calificată inversă (e necesară o majoritate calificată pentru a respinge sau a modifica propunerea). Aceeași procedură se aplică ridicării măsurilor atunci când deficiența încetează să mai existe.

”Statul de drept este o condiție prealabilă pentru protecția celorlalte valori fundamentale pe care se întemeiază Uniunea, cum ar fi libertatea, democrația, egalitatea și respectarea drepturilor omului. Respectarea statului de drept este legată în mod intrinsec de respectarea democrației și a drepturilor fundamentale: nu poate exista democrație și respectarea drepturilor fundamentale fără respectarea statului de drept și viceversa”,

se arată în proiectul de rezoluție legislativă.

Potrivit CE, organismele judiciare ar trebui să acționeze în mod independent și imparțial, iar organele de urmărire penală ar trebui să își poată exercita în mod corespunzător funcția. Acestea ar trebui să dispună de resurse suficiente și de proceduri pentru a acționa în mod eficace și cu respectarea deplină a dreptului la un proces echitabil. Aceste condiții sunt cerute drept garanție minimă împotriva unor decizii ilegale și arbitrare luate de autoritățile publice care ar putea afecta interesele financiare ale Uniunii.

Comisia remarcă faptul că interesele financiare ale UE pot fi afectate grav de deficiențele generalizate existente în statele membre în ceea ce privește statul de drept.

Evaluarea unei deficiențe generalizate va fi făcută de Comisie pe baza informațiilor primite din toate sursele disponibile și de la toate instituțiile recunoscute, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rapoartele Curții de Conturi și concluziile și recomandările organizațiilor și rețelelor internaționale relevante, cum ar fi organismele Consiliului Europei și rețelele europene ale curților supreme și ale consiliilor judiciare.

Fapte ce pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept: 

• periclitarea independenței sistemului judiciar;
• faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;
• limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii.

Ce măsuri propune Comisia?

Măsurile care pot fi adoptate în cazul unor deficiențe generalizate ar trebui să includă suspendarea plăților și a angajamentelor, o reducere a finanțării în cadrul angajamentelor existente, precum și interdicția de a încheia noi angajamente cu destinatarii.

Înainte de a propune adoptarea oricărei măsuri, Comisia ar trebui să informeze statul membru vizat cu privire la motivele pentru care consideră că există o deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept în statul membru respectiv. 

Statul membru vizat furnizează toate informațiile cerute și poate face observații într-un termen stabilit de Comisie, care nu poate fi mai scurt de o lună de la data notificării constatării. În observațiile sale, statul membru poate propune adoptarea unor măsuri de remediere.

 În cazul în care consideră că s-a stabilit existența unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, Comisia prezintă Consiliului o propunere pentru un act de punere în aplicare privind măsurile adecvate.

Se consideră că decizia este adoptată de Consiliu, cu excepția cazului în care acesta decide, cu majoritate calificată, să respingă propunerea Comisiei în termen de o lună de la adoptarea propunerii de către Executivul european.

Dacă va fi adoptat joi de PE, regulamentul va intra în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene și se va aplica de la 1 ianuarie 2021.