Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a respins marți, în unanimitate, cererea lui Călin Georgescu depusă de acesta după anularea alegerilor prezidențiale din noiembrie 2024, a anunțat instituția europeană printr-un comunicat de presă.

UPDATE

Într-o postare pe Facebook, Călin Georgescu își îndeamnă susținătorii să nu se lase afectați de "știrile false".

Dragii mei, nu vă lăsați afectați de știrile false care circulă, menite, așa cum ne-am obișnuit, doar să discrediteze demersurile noastre. În urma deciziei de azi a Curții Europene a Drepturilor Omului (respingerea măsurilor provizorii) doresc să clarific faptul că această hotărâre nu afectează procesul de examinare pe fond a plângerii depuse împotriva Guvernului României.

De ce s-a luat această decizie? Avocații au cerut suspendarea provizorie a efectelor hotărârii 32 a CCR privind anularea întregului proces electoral pentru alegerile prezidențiale, până la judecata pe fond.

CEDO a constatat faptul că "răul a fost deja făcut” de către CCR, motiv pentru care măsurile provizorii nu-și mai aveau sensul în acest context în care ne aflăm. Decizia de astăzi a CEDO, de a nu impune măsuri provizorii, a fost motivată de faptul că nu există un risc iminent de prejudicii ireparabile, prin simplu fapt că o decizie pozitivă pe fond, fie din partea CEDO sau a unei decizii prin revizuirea cerută de noi la CCR, va însemna practic un prejudiciu care se poate repara, așa cum deja știm (din acest motiv am cerut revizuirea deciziei 32 la CCR).

Plângerea urmează să fie judecată pe fond în perioada următoare, deci procesul va începe curând! CEDO rămâne pe deplin învestită să analizeze fondul acestei cauze, iar hotărârea finală poate aduce o soluție care să restabilească dreptatea și să protejeze integritatea procesului electoral.

La final, vă rog să țineți cont de faptul că oricum, mai presus de orice instituție, nimic nu este mai important decât determinarea noastră, a poporului român, în restabilirea statului de drept și a principiilor democratice", a scris Georgescu.

+++

Astfel, CEDO a decis să nu indice nicio măsura provizorie in cauză, adică anularea de către Curtea Constituțională a României a alegerilor prezidențiale.

Georgescu a cerut anularea deciziei CCR și reluarea alegerilor prezidențiale. Curtea a explicat că măsurile provizorii cerute de Georgescu nu se impun decât în cazuri excepționale, atunci când reclamanții ar putea fi expuși unui risc iminent de vătămare ireparabilă".

Cererea de măsuri provizorii

Reclamantul, Călin Georgescu, este cetățean român, s-a născut in 1962 si locuiește la Mogoșoaia (România). La 24 noiembrie 2024 a avut loc primul tur al alegerilor prezidențiale în România, al doilea tur de scrutin fiind programat să aibă loc la 8 decembrie 2024. Dl Georgescu a fost candidat și s-a calificat pentru al doilea tur de scrutin. La 6 decembrie, în temeiul articolului 146 f) din Constituția României, Curtea Constituțională a României a anulat întregul proces electoral (decizia nr. 32 din 6 decembrie 2024). Ea a decis ca alegerile pentru Președintele României sa fie reluate în integralitate și reorganizate de către Guvern la o dată ulterioară. Decizia pronunțata este definitivă.

La 16 decembrie 2024, invocând încălcări ale drepturilor sale prevăzute de articolele 6 (dreptul la un proces echitabil) si 13 (dreptul la un remediu efectiv) din Convenție si de articolul 3 din Protocolul nr. 1 la Convenție (dreptul la alegeri libere), dl. Georgescu a solicitat masuri provizorii in temeiul articolului 39 din Regulamentul Curții împotriva deciziei nr. 32 din 6 decembrie 2024 a Curții Constituționale a României care anulase procesul electoral al alegerilor prezidențiale în curs la data pronunțării acesteia. El a cerut in mod specific suspendarea efectelor deciziei Curții Constituționale pana la soluționarea cauzei sale la Curte, pentru a preveni un prejudiciu ireparabil asupra drepturilor democratice ale reclamantului si ale cetățenilor romani; sa fie obligat Guvernul României sa reia procesul electoral, respectând rezultatele primului tur de scrutin, și să organizeze turul al doilea de scrutin al alegerilor prezidențiale; sa oblige statul român sa adopte măsuri pentru remedierea prejudiciilor democratice, prin restabilirea încrederii in procesul electoral.

Decizia Curții

Decizia a fost adoptată, în unanimitate, de o Cameră compusă din șapte judecători. In decizia sa, Curtea a reamintit că, în conformitate cu articolul 39 din Regulament, măsurile provizorii sunt aplicabile numai în caz de risc iminent de vătămare ireparabilă a unui drept prevăzut de Convenție care, dat fiind natura sa, nu ar putea fi reparată, iar persoana care invocă asemenea drept nu ar putea fi repusă in situația anterioară sau despăgubită în mod corespunzător.

În plus, astfel de măsuri nu pot fi adoptate decât în circumstanțe excepționale, atunci când acest lucru este necesar în interesul părților sau pentru buna desfășurare a procedurii.

Curtea a respins cererea dlui Georgescu ca fiind in afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulament. Luând in considerare cererea prezentată, împreună cu temeiurile si motivele pe care aceasta se bazează, Curtea a decis in conformitate cu practica sa bine stabilită că cererea dlui Georgescu nu se referă la o vătămare ireparabilă în înțelesul articolului 39 din Regulamentul Curții. Curtea a considerat că cererea este în afara domeniului de aplicare al articolului 39 din Regulamentului Curții și a decis sa nu indice Guvernului României nicio măsură provizorie dintre cele solicitate.

+++

Pe 6 decembrie 2024, judecătorii Curții Constituționale a României au luat decizia de a anula alegerile prezidențiale după ce a primit patru sesizări de la SNSPA, Institutul pentru Studiul Totalitarismului, publicația Calea Europeană și candidatul Cristian Terheș, dar și în baza documentelor de la serviciile secrete.

Ulterior, pe 18 decembrie, președintele Klaus Iohannis a dat detalii despre procesele care au dus în final la anularea alegerilor prezidențiale din România.

"Bunăoară, a fost un candidat care și-a făcut o campanie excesivă, care susține că ar costa 0 (lei - n.r.). Nu crede nimeni, dar așa s-a declarat, pe o rețea socială. pe rețele sociale, campaniile sunt frecvente, toată lumea își face campanie pe rețele sociale, dar acele rețele au obligația ca, atunci când sunt alegeri, să marcheze candidații. Se numește să-i dea tag, un semn, și, atunci când nu mai este voie să facă campanie, rețeaua să oprească orice campanie electorală. BEC a somat acea rețea, TikTok, să oprească campania. S-a terminat campania, rețeaua a ignorat solicitarea BEC și astfel campania a continuat sambătă și duminică numai pe acest candidat, pentru că pentru ceilalți s-a aplicat regula și nu au mai avut campanie", a povestit președintele.

Iohannis a mai punctat că "este o încălcare gravă a legislației electorale, dar, cum această rețeaa nu are baza nici în România, nici măcar în Europa, ci în China, așa și-a permis pur și simplu să ignore ceea ce a solicitat BEC".

"BEC nu a avut niciun instrument să constrângă rețeaua, cum nici Europa n-are niciun instrument", iar acestea "sunt chestiuni care nu au avut pe moment soluție, dar influența străină a fost găsită ulterior".

Astfel, Iohannis a ținut să puncteze că "aici am avut un sprijin semnificativ de la parteneri strategici, care au ajutat entitățile românești să găsească ce s-a întâmplat" și că de aia a durat câteva zile de la data alegerilor până când în CSAT s-au putu dezbate cu date aceste chestiuni".

Apoi, Iohannis a punctat că, după părerea lui, n-a discutat cu politicienii din România, dar "legislația trebuie îmbunătățită".

"Trebuie să fie mai clar dacă BEC constată că un candidat încalcă legea, trebuie să aibă instrumente să facă ceva, nu doar să someze și să se plângă că nu s-a respectat legislația. Aici trebuie mult mai mult. Pe de altă parte, probabil este nevoie de o cooperare mai strânsă între autoritățile și instituțiile care se ocupă de cyberpsace, că noi avem aceste instituții și ele cooperează în plan instituțional, dar în astfel de situații probabil este nevoie să fie mai aproape unii de alții", a spus Iohannis, care a adăugat că această problemă trebuie discutată în UE și găsite soluții comune.

"Nicio țară nu poate singură să facă aceste chestiuni", a continuat el.

Chestionat dacă sunt garanții că scenariul nu se va aplica și la următoarele alegeri, președintele a transmis că "noi avem lecția învățată și nu pornesc de la premisa că se va repeta" și e convins că toată lumea va fi mult mai atentă.

Explicații despre reacția întârziată a autorităților și a CCR, care a validat alegerile, apoi le-a anulat"

Este adevărat, nu numai SIE și în Consiliul European noi discutăm de ani de zile aceste chestiuni, deci este ceva ce am aflat alaltăieri, dar de la a știi că există acest pericol până la găsit concret ce s-a întâmplat este cale lungă și trebuie să înțelegem că nimeni dintre cei care ne atacă nu o face într-un mod transparent. Se ascund perfect în cyberspace, este aproape imposibil de găsit legătura și firul, se folosesc de servere din toată lumea, se folosesc de servere care sunt conectate la alte servere, la alte servere, deci să nu-și imagineze cineva că aceste atacuri să fac cu semnătură . Sunt foarte foarte greu de documentat. În cazul unor alegeri, ok, noi am creat entități specifice și în CSAT care se ocupă exact de așa ceva și toată lumea este conștientă că problema există, dar de la a cunoaște că există problemă, până la a preveni este foarte complicat", a explicat președintele României.

De asemenea, el a spus și nu poate nici CSAT, nici serviciile secrete să înceapă să spioneze proprii politice.

"Am ajunge înapoi unde am fost înainte de '89. fiecare are libertatea, dacă vrea să candideze, să-și facă campanie, să spună oamenilor ce vrea. Așa este în politică. Nu poți să vii și să interzici un candidat fiindcă vorbește ciudățenii. În campanie fiecare zice, dacă nu încalcă legea, se pare că au fost și încălcări ale legii în zona de antisemitism de propagandă legionară, care poate ar fi trebuit să fie urmărite mai îndeaproape. Probabil data viitoare așa se întâmplă", a continuat Iohannis.

El a mai spus și că "nu-și permite nimeni, paușal, să condamne campanii electorale, că e posibil să-i fi intervenit X sau Y", ci "trebuie verificat, văzut și pe urmă trebuie luate măsurile care se impun".

Iohannis a explicat și cum s-a ajuns atât de târziu la anularea alegerilor.

"CSAT nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis, președintele în funcție nu are nicio atribuție în procesul electoral propriu-zis, și atunci eu am reacționat în momentul în care de la servici am primit semnale că există o ingerință străină. Atenție, CSAT fost convocat pe ingerință străină, nu pe felul cum a mers campania, aia nu-i treaba CSAT-ului, însă CSAT  trebuia să primească niște documente, trebuiau terminate niște investigații înainte să vadă ce se întâmplă de fapt și asta a durat cât a durat, patru zile, după care CSAT a făcut o comunicare publică despre faptul că că au existat ingerințe, că au fost atacuri cibernetice, că o rețea socială a avut un comportament nelegal și a favorizat net pe unul din candidați", a explicat Klaus Iohannis.

Președintele a spus și că probabil există în spațiul public o anumită reticență față de ce comunică serviciile sau CSAT, iar după ce mai multe ONG-uri au cerut desecretizarea documentelor, cei care le-au emis au fost de acord cu publicarea lor.

"S-au pornit acțiunile, destul de complexe, de desecretizare și au fost făcute publice, după care apărut o analiză mai aprofundată și la CCR, cu rezultatul pe care îș știm - anularea întregii proceduri de alegere a președintelui României. Asta a fost evoluția. CSAT-ului îi este interzis să comunice concluzii și documente către alte entități decât cele specificate în legea CSAT și CCR nu este între instituțiile care primesc din oficiu comunicări cu documente secrete", a completat președintele României.

Întrebat înainte de participarea, la Bruxelles, la Summitul Uniunea Europeană-Balcanii de Vest, dacă va vorbi cu partea rusă despre amestecul ei în alegerile din România, Iohannis a spus că nu.

"Nu, cu partea rusă nu voi vorbi. Dar cu partenerii din Consiliul European voi vorbi, le voi explica suficient de detaliat ce s-a întâmplat nu doar ca să înțeleagă pericolul imixtiunii ruse, ci și să înțeleagă că România a reacționat 100% corect și legal, fiindcă nu peste tot, în Europa, Curțile Constituționale au dreptul să intervină în alegeri. Dar în România, chiar în Constituție scrie - și numai pentru alegerile prezidențiale, nu pentru altele - Curtea Constituțională validează, deci, evident, poate la fel de bine să invalideze dacă constată nereguli grave și de această dată au fost nereguli grave. Și toate aceste lucruri trebuie explicate, fiindcă în fiecare țară procedurile sunt altele, rolurile instituțiilor sunt destul de diferite și vreau să fie foarte clar: România a reacționat perfect legal, constituțional, rapid și a înlăturat efectele unei imixtiuni străine grave. Și sper ca după această expunere pe care o voi avea, vor înțelege gravitatea acestor imixtiuni și potențialul distructiv al acestor imixtiuni în alegeri și atunci, probabil, se va acționa. Oricum, Comisia are deja toate documentele din România și a început, cum bine știți deja, o anchetă împotriva TikTok", a spus Iohannis.

Întrebat de ce nu a fost convocat ambasadorul Rusiei la București pentru a i se transmite nemulțumirile României, Iohannis a precizat că "atribuirea este foarte greu de făcut" în cyberspace, pentru că este foarte greu să găsești "dovezi indubitabile" împotriva cuiva.

+++

Guvernul s-a reunit joia trecută în ședință pentru a adopta Hotărârea prin care ziua de duminică, 4 mai, va fi data primului tur de alegeri prezidențiale, iar duminică, 18 mai - data celui de-al doilea tur.