Motivele invocate de fosta șefă a DIICOT Hosu în ordonanța de redeschidere a anchetei împotriva foștilor șefi ai Jandarmeriei "nu își găsesc suportul", se arată în motivarea deciziei Tribunalului București privind clasarea dosarului 10 august.

Tribunalul București a dat publicității marți motivarea deciziei de săptămâna trecută privind respingerea cererii DIICOT de redeschidere a a dosarului privind acțiunile violente ale forțelor de ordine la protestele din 10 august 2018, din Piața Victoriei.

Judecătoarea de cameră preliminară Daria Isabela Miheț arată că susținerile fostei șefe a DIICOT în ordonanța de redeschidere a urmăririi penale sunt neîntemeiate, iar motivele invocate de aceasta vizează chestiuni de ordin procedural și nu substanțial.

Judecătoarea explică faptul că, în prezenta cauză, ancheta penală a fost inițiată din oficiu, a doua zi după evenimentele ce au avut loc în data de 10 august 2018, cu ocazia manifestației cunoscute sub denumirea de "Mitingul Diasporei", relatează Agerpres.

Astfel, imediat după aceste evenimente, organele de urmărire penală s-au sesizat din oficiu, fiind derulate în paralel două anchete penale: una de către Secția Parchetelor Militare din cadrul Parchetului General și cealaltă de către DIICOT.

Ulterior, o parte din ancheta desfășurată de către Secția Parchetelor Militare a fost declinată și reunită la ancheta desfășurată de DIICOT. Pe de altă parte, magistratul spune că Secția Parchetelor Militare continuă investigațiile penale cu privire la actele de violență ce au avut loc cu ocazia manifestației "Mitingul Diasporei".

"Revenind la ancheta penală desfășurată de DIICOT și finalizată prin ordonanța nr. 2122/D/P/2019 din data de 26.06.2020, judecătorul de cameră preliminară constată că la dispunerea soluției procurorul de caz a avut în vedere un amplu probatoriu administrat atât de către Secția Parchetelor Militare (probe câștigate cauzei, urmare a prorogării de competență), cât și de către procurorul DIICOT. Sub acest aspect, judecătorul de cameră preliminară reține caracterul neîntemeiat al susținerilor procurorului ierarhic superior, prin care înțelege să-și fundamenteze concluzia deficienței anchetei, respectiv că procurorul de caz nu a chemat suspecții la sediul DIICOT în vederea ascultării lor în această calitate ori că nu a citat în vederea reaudierii ori audierii nicio persoană vătămată și niciun martor (cu excepția martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranța, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel)", se arată în motivarea instanței.

În primul rând, spune magistratul, prin prorogarea de competență ce a avut loc prin reunirea cauzei declinate de Secția Parchetelor Militare cu cea aflată pe rolul DIICOT, procurorul de caz a avut la dispoziție un material probator legal administrat de Secția Parchetelor Militare, pe care l-a procesat în cursul anchetei penale efectuate.

Cât despre motivul invocat de Giorgiana Hosu că suspecții, adică șefii Jandarmeriei, nu au fost chemați la sediul DIICOT în vederea audierii, judecătoarea constată că suspecții au fost citați în vederea audierii la sediul Secției Parchetelor Militare, pentru a li se aduce la cunoștință calitatea procesuală, ocazie cu care aceștia au uzat de dreptul la tăcere:

"Prin urmare, câtă vreme procurorul de caz de la DIICOT nu a emis niciun alt act procesual care să impună obligația acestuia de a chema persoanele anchetate (punerea în mișcare a acțiunii penale - art. 309 alin. 2 C.pr.pen; extinderea urmăririi penale sau schimbarea încadrării - art. 311 alin. 3 C.pr.pen., percheziții domiciliare sau informatice), iar acestea și-au manifestat dreptul de a nu da declarații, susținerea procurorului șef nu poate fi primită de judecător”.