Comisia de la Veneția a publicat luni un raport urgent privind condițiile și standardele legale în baza cărora o curte constituțională ar putea invalida alegerile, în contextul situației generate în România după primul tur de prezidențiale.

Comisia de la Veneția a răspuns unei solicitări din luna trecută din partea lui Theodoros Rousopoulos, Președintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE).

Deși raportul se bazează pe elemente dintr-un caz recent din România – referitor la invalidarea alegerilor, utilizarea tehnologiilor digitale în campaniile electorale și influența externă a unui alt stat – nu este rolul Comisiei de la Veneția să analizeze faptele cazului din România sau decizia Curții Constituționale a României, spune instituția.

Întrebarea adresată Comisiei de la Veneția este de natură generală și vizează o analiză a dreptului constituțional comparativ general și a standardelor europene și internaționale.

Raportul subliniază că doar în anumite circumstanțe – și dacă sunt îndeplinite mai multe condiții și garanții – o curte constituțională poate invalida alegerile.

Având în vedere aceste condiții și garanții, concluziile raportului includ următoarele:
Standardele internaționale nu impun și nici nu interzic, în principiu, deciziile ex officio ale curților constituționale. Având în vedere că instanțele – inclusiv cele constituționale – sunt caracterizate prin reacție și nu prin stabilirea agendei, Comisia de la Veneția consideră că puterea curților constituționale de a invalida alegerile ar trebui să fie limitată la circumstanțe excepționale și clar reglementată, pentru a păstra încrederea alegătorilor în legitimitatea alegerilor.

Doar în circumstanțe excepționale (principiul ultima ratio) pot fi permise anulările alegerilor. Codul de bune practici în materie electorală cere un sistem eficient de apel și precizează, în special, că „organul de apel trebuie să aibă autoritatea de a anula alegerile atunci când neregulile pot afecta rezultatul”.

Rezultatele alegerilor ar trebui să poată fi contestate pe baza încălcărilor drepturilor, libertăților și intereselor electorale nu doar de către stat, ci și de către actorii electorali publici și privați – având în vedere că statul are obligații pozitive de a garanta alegeri libere, inclusiv o campanie corectă.

Garanțiile procedurale sunt esențiale, așa cum se determină în jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, iar orice decizie de anulare a alegerilor trebuie să fie suficient explicată, cu faptele clar prezentate care demonstrează nereguli grave.

Propaganda de campanie se încadrează, de obicei, sub protecția libertății de exprimare, cu excepția cazurilor în care depășește limitele permise, de exemplu, prin discurs de ură împotriva oponenților politici.

Deși campaniile online bazate pe platforme de social media pot fi noi ca formă și impact, utilizarea lor ar trebui să fie supusă regulilor generale privind finanțarea campaniei și transparența.

Dovedirea încălcărilor legii prin campanii online și pe rețelele sociale este o provocare. Deciziile bine argumentate și transparente sunt cruciale, iar astfel de decizii ar trebui să indice cu precizie încălcările și probele, fără a se baza exclusiv pe informații clasificate (care pot fi utilizate doar ca informații contextuale), deoarece acest lucru nu ar garanta transparența și verificabilitatea necesare.

Raportul integral al Comisiei de la Veneția poate fi consultat aici.

+++

Președinta USR, Elena Lasconi, a transmis o reacție la raportul Comisiei de la Veneția cu privire la anularea alegerilor prezidențiale din România de către Curtea Constituțională.

„Comisia de la Veneția confirmă ce am spus din primul moment: Curtea Constituțională a dat o decizie abuzivă.Comisia de la Veneția ne spune suficient de clar, pentru cine vrea să audă și să înțeleagă, că modul în care CCR a anulat la noi alegerile prezidențiale a fost unul abuziv. Biroul Electoral Central trebuia să ia o decizie în acest caz, nu cei 9 judecători ai CCR, numiți politic. România are reguli clare pentru alegeri, BEC avea responsabilități, dar a preferat să fie un pion într-un joc mai mare, care a dus la călcarea în picioare a democrației noastre", a scris Lasconi pe contul ei de Facebook.

Ea a adăugat că BEC avea obligația să mențină votul fiecăruia dintre noi în siguranță și să intervină, dar nu a făcut-o, iar "CCR a fost lăsată să ia această decizie abuzivă pentru ca nimeni să nu o mai poată contesta".

"Mi s-a spus că greșesc, că sunt subiectivă, că am un interes personal atunci când, din primul moment, am atras atenția că democrația noastră este în pericol dacă CCR devine stat în stat. Și, în ciuda atacurilor constante, am continuat să spun ADEVĂRUL, să lupt pentru ceea ce este CORECT! După două luni de la anularea alegerilor suntem, în continuare, în întuneric, fără a avea nicio dovadă privind nereguli și interferențe în procesul electoral care ar fi putut afecta rezultatul votului. Nu știm de la niciunul dintre responsabili care sunt datele concrete pe baza cărora s-a luat această decizie fără precedent. Dacă vrem să rămânem în democrație, opiniile Comisiei de la Veneția trebuie respectate și transpuse în lege. În România suntem încă în situația în care deciziile se iau arbitrar, în spatele ușilor închise. Fără transparență, fără dovezi", a mai scris șefa USR.

+++

Liderul extremist AUR, George Simion, a avut și el o reacție după raportul Comisiei de la Veneția.

"Comisia de la Venezia vă spune ce vă spun toți românii: ați anulat alegerile ILEGAL. Lăsați democrația să funcționeze, dați-vă DEMISIA!", a scris Simion pe contul lui de Facebook.

+++

Comisia de la Veneția, care este interesată nu doar de respectarea standardelor statului de drept, ci și de pacea și liniștea socială, a emis opinii, nu o decizie în privința hotărârii Curții Constituționale a României de a anula turul doi al alegerilor prezidențiale, a declarat, luni, pentru Agerpres, fostul ministru al Justiției, Tudorel Toader.

'Nu este o decizie, este o opinie. E mare deosebire. Decizia produce efecte juridice, opinia exprimă un punct de vedere. Comisia de la Veneția emite avize și opinii care nu produc efecte juridice, nu au caracter obligatoriu. E adevărat că statele, de regulă, respectă respectivele recomandări, respectivele avize, opinii, cu scopul de armonizare a standardelor statului de drept, standardelor de protecție a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, printre care și drepturile electorale', a precizat Tudorel Toader, fost membru al Comisiei de la Veneția.

Potrivit acestuia, 'Comisia de la Veneția, ca și Comisia Europeană, are în vedere componenta juridică, efectele măsurilor, dar și liniștea socială, pacea socială'.

Tudorel Toader afirmă totodată că ar trebui făcute publice motivele anulării alegerilor prezidențiale, 'nu doar cele care au venit de la informațiile din documentele desecretizate'.

'Comisia de la Veneția constată o realitate - că s-au anulat alegerile - și ne spune că alegerile ar trebui să fie anulate de către cea mai înaltă instanță în materie electorală și hotărârea acelei instanțe să poată fi verificată eventual de către Curtea Constituțională. Recomandarea Comisiei vorbește la viitor: ce ar trebui, ce va trebui să facă. (...) Prin urmare, statul român ar trebui să facă publice motivele anulării, nu doar cele care au venit de la informațiile din documentele desecretizate, să poată fi verificată respectiva hotărâre. (...) Repet, opinia (Comisiei de la Veneția - n.r) se traduce, se interpretează și eventual se aplică pe viitor', a explicat fostul ministru.

De asemenea, Tudorel Toader spune că decizia CCR nu trebuie considerată nelegală.

'Nu putem spune că o decizie a Curții Constituționale nu este legală, pentru că hotărârile Curții, ca și deciziile, prin efectele lor juridice, spuneam și cu alte ocazii, sunt mai puternice decât legea', a subliniat acesta.

În opinia sa, va trebui regândit sistemul juridic de desfășurare a alegerilor.

'Ce trebuie să facem noi pe viitor? Să respectăm standardele europene în materie electorală. Probabil vom înființa o instanță care să supravegheze alegerile, va trebui revizuită Constituția, ca să dispară art. 146 lit.f din competența Curții Constituționale. Pe scurt, cred că autoritățile vor trebui să explice românilor motivele care au stat la baza anulării de către Curte. Va trebui regândit sistemul juridic de desfășurare a alegerilor. Cum se organizează? Cum se controlează? Care sunt motivele de anulare? Cine le anulează? Ce cale de atac este împotriva anulării? Ca să-i dai românului sentimentul de încredere, de certitudine, de corectitudine în desfășurarea lor', afirmă Tudorel Toader.