România avea, la data de 31 ianuarie 2019, o rată de încarcerare de 107 deținuți la 100.000 de locuitori, foarte apropiată de media europeană de 106 deținuți la 100.000 de locuitori, și cu zece procente mai puțin față de raportarea anterioară, însă supraaglomerarea este considerată a fi în continuare o problemă serioasă în sistemul penitenciar românesc, reiese din Statistica penală anuală a Consiliului Europei (SPACE), document publicat marți de instituția paneuropeană de la Strasbourg, transmite Agerpres.

Statele cu ratele de încarcerare cele mai ridicate erau Rusia (386 de deținuți la 100.000 locuitori), Turcia (329), Georgia (270), Lituania (232), Azerbaidjan (218), Cehia (203), Republica Moldova (197), Polonia (190). Neluând în calcul țările cu sub 300.000 de locuitori, cele mai scăzute rate de încarcerare înregistrau Islanda (40), Finlanda (50), Olanda (56), Suedia (60), Norvegia.

Țările în care rata de încarcerare a crescut cel mai mult au fost Turcia (+13%), Cipru (+11%), Danemarca (+9%), Bulgaria (+8%), Georgia (+7%). În schimb, scăderi importante s-au înregistrat în Armenia (-36%) și Macedonia de Nord (-29%), urmate de Islanda (-14%), Bosnia și Herțegovina (Republica Srpska) (-11%), România (-10%), Republica Moldova (-8%), Rusia (-8%).

Conform informațiilor cu privire la densitatea în închisori, date furnizate de administrațiile financiare și disponibile din alte surse, în 15 state exista o supraaglomerare la nivel general, adică numărul deținuților îl depășea pe cel al locurilor din centrele de detenție. Supraaglomerarea este considerată deosebit de serioasă în zece țări: Turcia (123 de deținuți la 100 de locuri), Belgia (121), Italia (119), Franța (117), Ungaria (115), România (113), Malta (107), Grecia (107), Austria (106) și Serbia (106). Media europeană era de 89,5 deținuți la 100 de locuri disponibile în închisori.

Raportul mai arată că durata medie de încarcerare a scăzut de la 8,2 luni în 2017 la 7,7 luni în 2018, iar țările cu cele mai lungi durate au fost Azerbaidjan (37 de luni), Portugalia (32), Republica Moldova (26), Cehia (24), România (23), Spania (21), Estonia (16) și Italia (15).

La nivel european, 14,4% dintre deținuți erau cetățeni străini, cele mai mari procente fiind consemnate în Luxemburg (74,4%), Elveția (72,1%), Grecia (54,9%), Austria (54,7%), Catalonia (Spania) (44.9%), Cipru (43,6%), Estonia (35,1%), Italia (33,8%) și Norvegia (31,1%), iar cele mai mici în România (1,2%), Republica Moldova (1,2%), Polonia (1,4%), Albania (1,9%), Lituania (1,9%), Slovacia (2%).

În ce privește proporția celor aflați în arest preventiv, media europeană era de 22% din totalul populației carcerale. Procentele cele mai ridicate erau înregistrate în Luxemburg (49%), Elveția (48%), Olanda (43%), Armenia (41%), Albania (41%), Danemarca (38%), Marea Britanie (Irlanda de Nord) (35%), Italia (33%), Grecia (31%), iar cele mai scăzute în Ungaria (2,8%), Cehia (8,4%), Rusia (9,2%), România (9,3%) și Lituania (9,3%).

Raportul SPACE a fost realizat pentru Consiliul Europei de Universitatea din Lausanne și conține informații furnizate de administrațiile penitenciare.