Într-un raport publicat joi și care evaluează accesul la justiție și la remedii eficiente pentru victimele traficului de umane, GRETA notează că România a continuat să dezvolte cadrul legislativ relevant pentru acțiunea împotriva traficului de ființe umane, scrie Agerpres. Codul Penal a fost amendat în 2020 pentru a crește pedeapsa minimă pentru traficul de copii, iar autoritățile au adoptat o nouă strategie națională împotriva traficului de ființe umane pentru perioada 2018-2022.

Deși salută faptul că ministrul justiției i-a cerut procurorului general să prioritizeze acțiunile împotriva traficului de ființe umane, GRETA notează că un număr semnificativ de sentințe sunt cu suspendare, iar utilizarea recunoașterii vinovăției pentru a obține o condamnare diminuată sau alte înțelegeri similare le permit multor infractori să primească pedepse reduse. GRETA consideră că procedura de recunoaștere a vinovăției pentru reducerea pedepsei trebuie utilizată numai în mod excepțional în cazurile de trafic de ființe umane și că instanțele trebuie să se asigure că infracțiunile comise duc la pedepse proporționale și disuasive.

O altă chestiune care suscită o preocupare specială este că acele compensații acordate victimelor de instanțe sunt rareori plătite pentru că bunurile făptașilor nu au fost identificate sau înghețate într-un stadiu timpuriu. În timpul perioadei acoperite de raport (2016-2019), numai o victimă a traficului de ființe umane a primit compensație din partea statului.

GRETA face apel la autoritățile române să facă eforturi suplimentare pentru a garanta accesul la compensații pentru victime, în special utilizând pe deplin legislația privind înghețarea bunurilor, simplificarea procedurilor pentru solicitarea de compensații din partea statului și înființarea unui fond folosind bunuri confiscate de la făptași.

De asemenea, GRETA este preocupată de practica de a face publice pe site-urile judiciare numele și adresele victimelor traficului de ființe umane și îndeamnă autoritățile române să protejeze eficient victimele și martorii traficului și să prevină intimidarea lor în timpul investigațiilor și procedurilor judiciare.

Deși salută existența anchetatorilor de poliție și procurorilor specializați pe traficul de ființe umane, raportul notează că numărul lor ar trebui mărit. De asemenea, documentul subliniază necesitatea de a garanta dreptul la consiliere legală a victimelor prin asigurarea faptului că un avocat este numit imediat ce există motive rezonabile pentru a crede că o persoană este o astfel de victimă a traficului.

GRETA evaluează în raport și progresele în implementarea unor recomandări cheie precedente și ajunge la concluzia că persistă neajunsuri în ceea ce privește identificarea victimelor traficului, în special în scopul exploatării prin muncă și în rândul migranților și al solicitanților de azil, precum și capacitatea limitată a adăposturilor pentru victime.

România rămâne predominant o țară de origine a victimelor traficului de ființe umane, notează raportul GRETA, iar Germania, Italia, Spania și Regatul Unit au fost principalele țări de destinație. Numărul victimelor identificate de autoritățile române a scăzut de-a lungul anilor. Un număr total de 2.613 victime au fost identificate în perioada acoperită de raport (2016-2019). Trei din patru victime au fost femei și jumătate copii, exploatarea sexuală rămânând cel mai comun scop al traficului de ființe umane.

Grupul de experți pentru lupta împotriva traficului de ființe umane este un organism independent format din experți independenți care monitorizează modul în care țările implementează Convenția CoE privind acțiunea împotriva traficului de ființe umane. Până în prezent, 46 din cele 47 de state membre ale CoE au aderat la Convenție, precum și Belarus și Israel.