"Consiliul Superior al Magistraturii, având în vedere informațiile prezentate în spațiul public referitoare la intenția Guvernului de a adopta unele măsuri de natură să afecteze drepturile personalului din sistemul justiției, precum și proiectul de Ordonanță de urgență privind unele măsuri fiscal bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea și completarea unor acte normative precum și pentru prorogarea unor termene, pus în dezbatere publică de Ministerul Finanțelor, a comunicat ministrului Justiției, Alina-Ștefania Gorghiu, poziția instituțională în sensul că este necesară o intervenție fermă care să determine autoritatea executivă să reevalueze un astfel de demers, astfel încât principiile fundamentale ale funcționării statului de drept să fie respectate", se arată într-un comunicat al CSM, citat de Agerpres.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că art. VIII din proiectul actului normativ menționat "ignoră" dreptul fundamental la un proces echitabil în componenta referitoare la accesul la Justiție, reprezintă "o atingere gravă" adusă dreptului de proprietate al creditorilor și încalcă principiul separației puterilor în stat prin nesocotirea efectelor hotărârilor judecătorești de către puterea executivă, precum și cerința de calitate a legii, "având un caracter imprevizibil și potențial de a genera dificultăți insurmontabile în realizarea drepturilor creditorilor".

Articolul VIII alineatul 1 prevede că: "Plata sumelor stabilite cu titlu de drepturi de natură salarială pentru personalul din sistemul justiției prin hotărâri judecătorești definitive și acte administrative emise anterior intrării în vigoare a prevederilor OUG 99/2023, pentru punerea în aplicare a acestora și neplătite până la data de 31 decembrie se realizează prin emiterea unor titluri de plată conform prevederilor din prezenta ordonanță care se vor răscumpăra de către Ministerul Finanțelor, eșalonat pe o perioadă de 7 ani în tranșe anuale egale".

"Promovarea unui asemenea demers legislativ flagrant neconstituțional ar constitui, fără îndoială, o manifestare abuzivă a prerogativelor normative ale autorității executive întrucât statul român are calitatea de debitor, context în care preocuparea acestuia ar trebui să se concentreze în direcția identificării soluțiilor efective și reale pentru executarea obligațiilor, iar nu în aceea a constituirii unor impedimente incompatibile cu principiile fundamentale ale unui stat de drept", se explică în comunicatul CSM.

Consiliul Superior al Magistraturii consideră că adoptarea de către autoritatea executivă a actului normativ preconizat, în pofida elementelor de neconstituționalitate "flagrantă" constatate, va genera fără îndoială premisele unui conflict juridic de natură constituțională între autoritatea executivă și autoritatea judecătorească și va deschide calea sesizării Curții Constituționale pentru soluționare.

Potrivit CSM, bugetul instanțelor cuprins în proiectul privind legea bugetului pentru 2024, astfel cum a fost publicat, este mult subdimensionat în raport de bugetul transmis de către instanțe spre avizare conformă de către Consiliu, aviz obligatoriu conform dispozițiilor legale.

"Consiliul Superior al Magistraturii își exprimă regretul în mod public față de faptul că rolul său constituțional a fost ignorat, nefiind consultat în nicio modalitate cu privire la măsurile preconizate și adresează pe această cale un apel la dialog către celelalte puteri ale statului, solicitând ca pe viitor poziția constituțională a instituției în arhitectura statului de drept să fie respectată și să fie în mod real consultat atunci când astfel de măsuri cu impact major asupra personalului din justiție urmează a fi adoptate", mai arată sursa citată.

Grefieri din instanțe și Parchete protestează, joi, fiind nemulțumiți că nu au fost asigurate fondurile necesare pentru achitarea integrală a salariilor și a altor drepturi de natură salarială.