Ministrul Justiției a prezentat, într-o declarație de presă, modificările aduse la legile Justiției, proaspăt „lucrate” în comisia Iordache și intrate în vigoare. „Nu am mers la Comisia de la Veneția să cer aprobare”, a spus Tudorel Toader.

Una dintre cele mai importante prevederi din OUG emisă luni de guvern se referă la pensionarea magistraților.

Prin legile Justiției modificate de PSD și ALDE în Parlament se prevedea că magistrații se pot pensiona la 20 de ani de activitate, ceea ce ar fi dus la mii de pensionări intepestive, mai ales că oferta financiară este atractivă. 

Tudorel Toader nu a anulat această prevedere, așa cum cerea Comisia de la Veneția, ci doar a amânat-o până la 31 decembrie 2019, adică cu un an și două luni.

Principalele prevederi din OUG pregătit de Tudorel Toader și adoptate astăzi în ședința de guvern:

Una dintre măsurile adptate se referă la mărirea vechimii necesare în profesia în magistratură pentru cei care vor activa ca procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, funcțiile de conducere de la DNA și DIICOT care în prezent sunt de opt ani, deci durata va fi vechimea minimă de 15 ani.

Și pentru funcțiile de execuție la DNA și DIICOT este necesară o vechime de 10 ani. Un semn de întrebare este acum asupra procurorului care instrumentează dosarul Tel Drum la DNA, Alexandra Lăncrănjan, care are 8 ani vechime în magistratură. În acest dosar este anchetat și Liviu Dragnea.

„Avem un principiu că mandatele în curs nu pot fi afectate. Speranța mea ar fi să subliniați diferența de a detașa pe viitor și a menține pe cineva detașat. Exemplific prin faptul că CSM a dat o hotărâre care stabilește că detașările în curs se mențin până la data finalizării lor. (...) Mulți sunt delegați, detașați. Problema e dacă respectă cerințele legale. Se va face o radiografie a sistemului. Cei care îndeplinesc condiția de vechime, să nu fi fost sancționați, sigur vor rămâne acolo. Ceilalți se vor întoarce la unitățile de parchet de unde au venit”, a precizat Tudorel Toader.

Reprezentanții societății civile vor avea drept de vot la plenul CSM, drept pe care îl aveau și până acum. Aceștia sunt numiți de Parlament.

Ministrul Justiției și-a acordat un nou atribut: acela de a sesiza Inspecția Judiciară pentru anchetarea procurorilor. „De ce am considerat necesară această soluție: prin raportare la 132 din Constituție, procurorii își desfășoară activitatea sub autoritatea MJ. Autoritate ar fi pur declarativă dacă nu ai putea interveni dacă se realizează abateri comportamentale ale procurorilor”, a argumentat Toader.

Și revocarea membrilor CSM are acum noi condiții, potrivit OUG. „Membrii CSM pot fi revocați dacă își pierd încrederea celor care i-au ales. Or, încrederea este un factor de natură subiectivă care nu poate fi cuantificat și atunci același lucru, același eveniment în care eu pot să am încredere altcineva să nu aibă încredere, fiecare cu reprezentarea și aprecierea lui, dar această diferență de abordare subiectivă de înțelegere, dacă vrem, nu trebuie să se reflecte în statutul unui demnitar, membru al CSM-ului, care să poată fi revocat din acest motiv. Este și recomandarea Comisiei de la Veneția, am eliminat-o, am preluat în bună parte elementele procedurale primite de la reprezentanții ai CSM-ului.

„Legile justiției sunt și ele perfectibile, probabil vor fi necesare și alte modificări. Am mers de două ori la Comisia de la Veneția, cu draftul de ordonanță în mână, ca să discutăm coordonatele noilor reglementări în raport cu standardele europene, nu să cer aprobare”, a mai spus Toader.

De amintit că Parchetul General a contestat dur duminică seară modificările aduse prin această OUG.