Cum se ocolesc sancțiunile economice UE – Rusia. Cazul fostului judecător CCR Toni Greblă
Fostul judecător Toni Greblă a fost trimis în judecată de procurorii anticorupție, printre acuzații fiind și aceea că a coordonat exporturi de produse agro-alimentare din România spre Rusia.
În acest fel, el a ocolit prin Turcia sancțiunile economice reciproce dictate de Uniunea Europeană și Rusia
Toni Greblă, în 2014 judecător la Curtea Constituțională, a atras în jurul său mai multe persoane pentru a face afaceri cu firme din Rusia, susțin procurorii în rechizitoriul prin care l-a trimis în judecată pe fostul magistrat. Unul dintre ei este Ion Bîrcină, căruia i-a botezat în trecut un copil, iar un altul este Victor Dolghi, cetățean basarabean, ambii oameni de încredere ai fostului judecător CCR. Ambii sunt oameni de afaceri.
Primul avea conexiuni în mediul de afaceri din Turcia, iar cel de-al doilea în Rusia. Acest grup organizat avea „drept scop crearea mecanismului de eludare a obligațiilor fiscale față de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federația Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancțiuni economice de export, așa cum avea Uniunea Europeană, din partea Federației Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare)", explică procurorii.
Firme din Turcia, Moldova și Ucraina intrau în planurile afaceriștilor
Deși nu avea resurse financiare să susțină afacerea, Toni Greblă a devenit liderul grupului prin demnitatea publică pe care o ocupa în acel timp, afirmă procurorii în rechizitoriu.
„În mod evident, scopul grupului era de a specula situația juridico-economică dintre Uniunea Europeană și Rusia, care aveau ridicate în mod reciproc un rând de bariere comerciale, prin găsirea unor soluții, în fapt a unor vehicule juridice prin care să realizeze un export de produse românești în Rusia prin interpunerea în acte a unui partener turc", mai spun procurorii.
Pentru ca acest export să poată fi realizat, explică procurorii, era necesar ascunderea în acte a provenienței bunurilor, pentru că România este stat membru UE, dar și ascunderea în acte a destinației bunurilor în raport de autoritățile române, care nu trebuia să fie Rusia, ci Turcia.
Practic, pe traseul România – Rusia trebuiau interpuse firme din Turcia, Moldova sau Ucraina, iar traseul mărfurilor trebuia să includă aceste țări. Planurile de afaceri ale lui Toni Greblă nu au mai fost, însă, duse la bun sfârșit pentru că au intervenit procurorii anticorupție.
Sancțiunile reciproce dintre Rusia și Uniunea Europeană
Înainte de a-l trimite în judecată pe fostul judecător CCR, procurorii s-au documentat și asupra situației dintre Uniunea Europeană și Rusia. Contextul relațiilor economice dintre Uniunea Europeană și Federația Rusă era următorul: Federația Rusă a răspuns la instituirea regimului autonom de sancțiuni de către Uniunea Europeană printr-un embargoul unilateral al produselor agro-alimentare.
„Sancțiunile sau alte măsuri restrictive adoptate la nivelul Uniunii Europene sunt obligatorii pentru România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene", explică procurorii DNA.