UPDATECum traducem ideile lui Tudorel Toader. Propuneri horror versus propuneri firești
Ministrul Justiției anunță înființarea departamentului de „vânătoare” a magistraților, iar Inspecția Judiciară, controlul magistraților, va fi în directa subordonare a Ministerului Justiției. Președintele României nu va mai numi șefii de parchete.
UPDATE După Inspecția Judiciară, care pare că se bucură că trece sub control politic, Parchetul general a emis un comincat prin care se arată îngrijorat de propunerile ministrului Justiției Tudorel Toader de modificare a legilor Justiției.
„Ministerul Public a luat act cu suprindere și îngrijorare de modificările anunțate de ministrul Justiției și asupra cărora procurorii nu au fost consultați în prealabil. În acest sens, tragem un semnal de alarmă în legătură cu următoarele modificări:
crearea unei direcții specializate pentru cercetarea magistraților (sugerând că problema corupției se află în corpul magistraților și nu în exterior, fiind singura categorie profesională din România pentru care ar urma să se creeze o asemenea structură);
trecerea Inspecției Judiciare în subordinea ministrului Justiției, numit politic (precizăm că, în ceea ce privește procurorii, Inspecția Judiciară a fost cel mult în subordinea procurorului general, niciodată sub tutela ministrului Justiției);
respingerea propunerii formulate de Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), garantul independenței Justiției, de numire a funcțiilor de conducere de la vârful Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, propunere agreată și de MCV, constând într-o procedură de selecție transparentă a candidaților, realizată de către CSM, care ar face propunerea, cu avizul ministrului Justiției, numirea fiind făcută de președintele României.
Totodată, atrag atenția în mod îngrijorător și alte modificări care vor bulversa sistemul judiciar, precum modalitatea de admitere la Institutul Național al Magistraturii, promovarea pe loc, condițiile răspunderii magistraților.
Precizăm că proiectul de modificare a legilor Justiției nu ne-a fost transmis până la acest moment și, după ce vom lua cunoștință de conținutul integral al acestuia, vom formula un punct de vedere complet”.
***** Textul inițial
Reacțiile specialiștilor față de propunerile ministrului Justiției au apărut imediat după ce Tudorel Toader a anunțat modificările propuse la legile Justiției.
Fostul membru al Consiliului Superior al Magistraturii, Cristi Dănileț, observă care este cea mai „dură” propunere a lui Toader: Inspecția Judiciară trece la Ministerul Justiției, practic în subordinea ministrului Justiției, așa cum era pe vremea Rodicăi Stănoiu.
„Mi se pare cea mai dură propunere din acest set. Inspecția Judiciară era la MJ până în 2005, apoi a fost la CSM până în 2012, după care a devenit independentă. Acum se revine la sistemul dinainte de reforma din 2004-2005. Personal, nu aș vrea să fiu magistrat anchetat de Inspecția Ministrului, am prins vremuri când decapitările se făceau prin intermediul Inspecției MJ. Aș vrea să văd însă propunerile în scris și a stabilit exact legătura MJ-IJ”, a comentat judecătorul Cristi Dănileț pe blogul său.
Prompt a venit și răspunsul Inspecției Judiciare, care nu pare deloc deranjată de trecerea în subordinea politicului.
„Apreciem intenția ministrului justiției de a consolida independența Inspecției Judiciare față de Consiliul Superior al Magistraturii. Aceste modificări sunt în acord cu pozițiile pe care Inspecția le-a avut în decursul timpului legate de necesitatea unei autonomii reale a Inspecției Judiciare”, se arată într-un comunicat dat publicității miercuri de Inspectia Judiciara, la scurt timp după anunțul lui Tudorel Toader.
Președintele României rămâne încet, dar sigur, gol de atribuții
Tudorel Toader a anunțat miercuri și faptul că președintele României a fost scos din procedura de numire a procurorilor șefi ai Parchetului General DNA și DIICOT, iar aceștia vor fi numiți de secția pentru procurori a CSM, la propunerea ministrului Justiției. „Ceea ce după mine nu va duce la eliminarea acuzelor de politizare, ca și până acum”, explică magistratul.
Avocatul Elenina Nicuț vede, însă, o fisură în această propunere a lui Tudorel Toader și spune că hotărârile Secției pentru procurori pot fi atacate.
„Hotărârea va putea fi atacată în contencios administrativ, ceea ce vine la pachet, deobicei, și cu o cerere de suspendare a hotărârii. Ceea ce nu este cazul decretelor Președintelui, care nu pot fi atacate” a explicat avocatul Elenina Nicuț scăparea lui Tudorel Toader.
Propunerea lui Tudorel Toader este în ton cu ceea ce își dorea președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, care a și inițiat în Parlament un proiect de modificare a legii în sensul înlăturării președintelui României din procesul de numire a procurorilor șefi.
Punctul cel mai grav: Parchet special pentru anchetarea magistraților
Ministrul Justiției a anunțat că propune înființarea unui departament special, la fel cum sunt DNA și DIICOT, care să ancheteze doar magistrați, indiferent de fapte. Adică și o vătămare corporală din culpă în urma unui accident de circulație.
„În felul acesta DNA pierde din competență faptele de corupție comise de magistrați. Dar o astfel de structură, numită „Birou de Anchete Speciale” a existat și pe vremuri – procurorul Panait, sinucis în 2002, a făcut parte din ea”, notează fostul membru al CsM Cristi Dănileț.
Ideea lui Tudorel Toader este văzută de avocatul Elenina Nicuț mai degrabă ca un comando împotriva magistraților care nu urmează „ordine”.
„Destul de ciudată înființarea unei structuri de Parchet cu competență exclusivă după calitatea persoanei. Sună mai degrabă a vânătoare. E clar ca pachetul acesta legislativ este rezultatul unui compromis tehnic vs politic”, apreciază Nicuț.
Atribuții sporite pentru șefii de parchete. Control mai mare asupra subordonaților
Tudorel Toader vrea ca procurorii șefi de parchete să poată verifica și modul în care a fost soluționat un dosar și dacă soluția este corectă. Adică să poată verifica și temeinicia, nu doar legalitatea soluției.
„Procurorul șef va putea infirma un act al procurorului din subordine nu numai pe chestiuni de legalitate, ci și pe fond. Nu mă pricep foarte bine, dar cred că dacă dăm puteri atât de mari procurorilor șefi nu mai putem vorbi de independența decizională a procurorilor, stabilită în lege pentru priam dată în România în 2005”, explică Dănileț.
Comentarii