Curtea Constituțională a admis existența unui conflict juridic de natură constituțională între puterea executivă și cea judecătorească, în urma unei sesizări făcute de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

Prin anchetarea modului în care a fost emisă Ordonanța de Urgență 13, care a modificat legislația penală, „considerăm că s-a perturbat buna activitate a Guvernului şi s-au deteriorat relaţiile care trebuie să existe între autorităţile legislativă, executivă şi judecătorească”, a spus luni Valer Dorneanu, președintele Curții Constituționale.

Curtea a constatat că a existat și există un conflict juridic de natură constituţională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcția Națională Anticorupție şi Guvernul României, generat de acțiunea DNA „de a-și aroga atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv Ordonanța de urgență a Guvernului nr.13/2017, cu încălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului, prevăzute de art.115 alin.(4) și (5) din Constituție, respectiv ale Curții Constituționale, prevăzute de art.146 lit.d) din Constituție”, transmite CCR, într-un comunicat de presă.

Autoritatea de legiferare ține de Parlament, dar guvernul poate și el să facă acest lucru prin ordonanțe de urgență, a spus Dorneanu, adăugând că „verificarea exercitării acestui drept este de competența Curții Constituționale”, transmite HotNews.ro.

„Există conflict juridic între autorităţi când o putere îşi arogă competenţe, puteri care revin altei puteri”, a declarat Valer Dorneanu.

Într‐un stat de drept, guvernat de principiul separației puterilor, standardul de bază ar trebui să prevadă ca procedura penală să nu fie folosită ca sancțiune pentru divergențele politice. Astfel, pentru deciziile lor politice, miniștrii trebuie trași la răspundere prin mijloace politice, iar nu prin mijloace de drept penal”, subliniază CCR.

Valer Dorneanu a mai spus că decizia Curții are putere obligatorie, dar ea se aplică numai pentru viitor. „Ce a făcut parchetul până aici este răspunderea lui, iar de aici înainte toate actele de anchetă trebuie făcute astfel încât să nu încalce prerogativele CCR, ale Parlamentului și Guvernului”, a afirmat președintele CCR, precizând că pot fi anchetate fapte care atrag răspunderea penală directă.

DNA a anunțat, în cursul zilei de luni, că a transferat dosarul Ordonanței către Parchetul General, după ce a constatat existența unor infracțiuni, precum fals intelectual, sustragerea sau distrugerea de probe. În contextul în care aceste infracțiuni nu intră în sfera de lucru a procurorilor anticorupție, DNA a trimis spre soluționare ancheta cu privire la elaborarea OUG 13/31.01 privind modificarea codurilor penale, abrogată de Guvern la cinci zile după adoptare, la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. Dosarul a pornit ca urmare a unui denunţ formulat, în 24 ianuarie, de Mihai Poliţeanu, Elena Ghioc şi Răzvan Patachi, membri ai asociaţiei ”Iniţiativa România”.