La 12 septembrie 2018, Parlamentul European a adoptat o rezoluție referitoare la o propunere prin care invită Consiliul Uniunii Europene să stabilească, în conformitate cu articolul 7 alineatul (1) TUE, existența unui risc clar de încălcare gravă de către Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea. Această declarație a declanșat procedura prevăzută la articolul 7 TUE, care poate conduce la suspendarea anumitor drepturi care rezultă din apartenența statului membru în cauză la Uniune.

Adoptarea de către Parlamentul European a rezoluției impunea majoritatea celor două treimi din voturile exprimate, reprezentând majoritatea membrilor care îl compun. Aplicând regulamentul său de procedură care prevede că, pentru adoptarea sau respingerea unui text, se iau în considerare numai voturile „pentru” și „contra”, cu excepția cazurilor în care tratatele prevăd omajoritate specifică, PE nu a luat în considerare la calcularea voturilor privind rezoluția în cauză decât voturile favorabile și defavorabile ale membrilor săi și a exclus abținerile.

Considerând că la calcularea voturilor exprimate Parlamentul European ar fi trebuit să țină seama de abțineri, Ungaria a introdus o acțiune având ca obiect anularea acestei rezoluții.

Curtea, reunită în Marea Cameră, a respins astăzi această acțiune, apreciind că abținerile parlamentarilor nu trebuie să fie contabilizate.

Curtea de Justiție a UE consideră că "excluderea abținerilor la calcularea voturilor exprimate, în sensul articolului 354 al patrulea paragraf TFUE, nu este contrară nici principiului democrației, nici principiului egalității de tratament, având în vedere în special faptul că parlamentarii care s-au abținut cu ocazia votului au acționat în cunoștință de cauză, întrucât fuseseră informați în prealabil cu privire la neluarea în considerare a abținerilor la calcularea voturilor exprimate".