Procesul fraudelor de la Referendumul din 2012 pentru demiterea președintelui Traian Băsescu a ajuns la final. Procurorii, nemulțumiți cu pedeapsa de un an de închisoare cu suspendare, cer judecătorilor să fie mai duri. Dragnea este optimist.

UPDATE

Înalta Curte de Casație și Justiție a încheiat, vineri, judecarea dosarului "Referendumul", decizia defintivă urmând să fie pronunțată pe 22 aprilie. Procurorii cer pedepse cu executare pentru Liviu Dragnea și alte 45 de persoane, președintele PSD și ceilalți inculpați cer achitarea, susținând că sunt nevinovați.

+++

DNA cere închisoare cu executare pentru liderul PSD Liviu Dragnea, acuzat de fraude în timpul referendumului din 2012 organizat pentru demiterea din funcție a președintelui României, Traian Băsescu. Procurorii s-au arătat nemulțumiți cu pedeapsa aplicat în primă instanță, de doar un an de închisoare cu suspendare.

De cealaltă parte, Liviu Dragnea s-a arătat optimist înaintea ultimului termen de judecată. "Cred cu tărie în nevinovăția mea și de asemenea cred cu tărie în dreptul românilor de a participa la vot și de a fi prezenți la vot, ca și principiu fundamental al democrației", a spus Liviu Dragnea jurnaliștilor prezenți în fața Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Vineri, procurorii, dar și avocații, susțin pledoariile finale. La final, judecătorii vor rămâne în pronunțare și vor anunța când vor da sentința.

DNA consideră că pedeapsa dată lui Liviu Dragnea – un an cu suspendare - în dosarul Referendumul a fost „simbolică”, în raportul cu modul "umilitor” în care acesta a tratat electoratul, considerând "un moft" dreptul de a alege.

"Instanța Supremă de fond a apreciat pericolul social redus al faptei, implicit cuantumul modic și modalitatea de executare a pedepsei aplicate inculpatului Dragnea, numai prin raportare la accesarea fără drept a datelor personale, fără a analiza și încălcarea libertății de vot și modul umilitor în care acesta a tratat electoratul", precizează DNA, în apelul depus la ÎCCJ.

Președintele interimar al PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat, în mai, la un an cu suspendare în dosarul Referendumul. Instanța Supremă va judeca, pe 28 septembrie, primul termen al apelului introdus de Direcția Națională Anticorupție.

În motivarea DNA se arată că individualizarea pedepsei aplicată lui Dragnea este greșită, "cuantumul simbolic de 1 an închisoare și modalitatea de executare cu suspendare, fiind incompatibile cu gravitatea infracțiunii de folosire a influenței funcției de conducere din partid pentru obținerea cvorumului la referendum".

Procurorii susțin că libertatea de alegere pe care o au cetățenii și dreptul de a vota sau nu "au fost tratate de inculpatul Liviu Dragnea ca un moft al acestora".

Totodată, se arată că "inculpatul Dragnea a acționat și s-a manifestat ca și cum alegătorii sunt simple obiecte ce pot fi extrase din casă prin oferirea de spectacole cu clovni, baloane și zâne sau chiar cu forța, conform voinței și interesului inculpatului: «Băi, dar organizați-vă să mi-i aduceți pe toți la vot, băi! Îi legați, îi luați în brațe»", mai susțin procurorii.