Muraru a făcut în luna august 2022 o sesizare către CNCD prin care a solicitat sancționarea premierului ungar Viktor Orban pentru declarațiile rasiste și xenofobe de la Școala de Vară de la Băile Tușnad. Ulterior, Colegiul director al CNCD nu l-a sancționat pe premierul ungar, pe motiv că are imunitate.

Astfel, acesta a contestat la Curtea de Apel Iași această decizie a plenului CNCD, întrucât Vikor Orban a făcut declarațiile la Băile Tușnad într-un cadru neoficial, într-un context care excede poziția sa guvernamentală.

"Totodată, este inacceptabil ca un organism oficial precum CNCD să adauge motive nejustificate de respingere a unei sesizări pentru declarații rasiste și homofobe făcute de un lider politic de rangul lui Viktor Orban. Această decizie este o încălcare a Constituției și o amenințare la adresa valorilor fundamentale ale unei societăți libere și democratice", a spus Muraru, care este și reprezentant special al Guvernului României pentru Promovarea Politicilor Memoriei, Combaterea Antisemitismului și a Xenofobiei.

El explică și că CNCD are posibilitatea legală de a se prevala, potrivit legii, numai de următoarele trei excepții atunci când respinge o sesizare: (i) excepția tardivității, (ii) excepția văditei necompetențe și (iii) excepția obiectului vădit nefondat sau a lipsei de obiect.

În cazul declarațiilor rasiste ale lui Viktor Orban nu se aplică niciuna dintre aceste excepții. Discursul lui Viktor Orban a reprezentat o instigare publică la ură, vădit discriminatorie și fără justificare, prin îndemnarea explicită la restrângerea libertății de circulație a unei categorii de persoane imigrante exclusiv pe criteriul naționalității sau al rasei, acuză Muraru.

Deputatul susține că a solicitat sancționarea lui Viktor Orban pentru declarațiile cu caracter rasist și xenofob care au atentat la demnitatea persoanei producând un prejudiciu prin discriminare conform legislației în vigoare. 

"România și-a asumat obligații internaționale și UE de a combate rasismul. Amintesc de acțiunea comună din 15 iulie 1996 adoptată pe baza Tratatului privind Uniunea Europeană cu privire la acțiunea pentru combaterea rasismului și a xenofobiei, prin care statele membre UE se angajează să incrimineze și să pedepsească rasismul. Justiția Română are șansa de a fi prima instanță europeană care condamnă liderul unui stat membru al Uniunii Europene, Viktor Orban, pentru declarații rasiste și instigare la ură pe criterii etnice. Justiția română poate demonstra că nicio persoană, indiferent de funcția sau poziția pe care o ocupă, nu este mai presus de lege și că astfel de declarații nu vor fi tolerate într-o societate democratică și liberă", a adăugat acesta.

În plus, această decizie ar putea fi un exemplu pentru alte state membre ale Uniunii Europene, demonstrând că nu trebuie să tolerăm nicio formă de discriminare și că trebuie să ne angajăm în lupta împotriva rasismului și instigării la ură, consideră liberalul.

"Prin acest proces, solicit constatarea îndeplinirii elementelor constitutive ale faptei de discriminare, în sensul dispozițiilor art. 15 din O.G. nr. 137/2000 raportat la art. 1 și 2 din același act normativ, precum și art. 14 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului și sancționarea persoanei reclamate prin aplicarea unei amenzi în cuantum de 100.000 lei pentru fapta de discriminare constatată", a conchis el.