UPDATE

Cei nouă judecători au decis în unanimitate că trebuie să analizeze raportul trimis joi de către Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea.

ICCJ a anunțat joi că a trimis CCR o expertiză făcută de un expert contabil, care arată că "aplicarea noii legi conduce la anularea totală a pensiei de serviciu. Toate calculele arată, pe toate ipotezele, așa cum vom prezenta, că pensia de serviciu va fi mai mică decât cea pe contributivitate".

Ședința a fost amânată pentru 11 februarie 2026.

****

Judecătorii CCR s-au reunit pe 29 decembrie în ședință pentru a stabili dacă legea privind pensionarea magistraților este sau nu constituțională, dar au amânat pronunțarea pentru 30 decembrie, motivul fiind lipsa de cvorum. Judecătorii au rămas fără cvorum la ședință, după ce Bogdan Licu, Mihai Busuioc, Gheorghe Stan și Cristian Deliorga, numiți de PSD, au ieșit din sală.

Explicațiile șefei CCR, Simina Tănăsescu, după boicotul judecătorilor numiți de PSD

"Doar o scurtă declarație astăzi (30 decembrie - n.r.) cu privire la modul în care funcționează Curtea Constituțională, obligatoriu în prezența tuturor celor 9 judecători, dar dacă plenul nu se poate întruni în deplinătatea sa, este necesară prezența a două treimi din numărul judecătorilor. În mod obișnuit, la ședințele plenului participă toți judecătorii, cu excepția situațiilor în care există absențe justificate. Pentru săptămâna în curs, din 29 decembrie 2025 până duminică, 4 ianuarie 2026, singura persoană care avea concediu eram eu și mi l-am anulat azi dimineață. Dat fiind că am văzut speculații prin presă legate de bilete de avion în jurul prânzului, orice discuție legată de vreun potențial bilet de avion, în ce mă privește, nu-și mai are sensul", a spus Tănăsescu.

Ea a adăugat că s-a constatat și astăzi, ca ieri, că "nu a putut fi întrunit cvorumul, dar trebuie precizat că, în ședința care a fost stabilită pentru ieri, data de 28 decembrie, plenul a început în formație completă. El s-a diminuat pe parcursul ședinței. Astăzi n-a putut fi întrunit deloc".

"Pentru că am constatat (...) în presă că unii dintre dumneavoastră au lansat și unele speculații legate de o posibilă amânare a pronunțării sau întrerupere a deliberărilor, pot să fac precizări și în acest sens. Prevederea legală stabilește că întreruperea deliberărilor poate fi realizată dacă, din punct de vedere procedural, este cerută de un judecător, iar pe fond cererea este justificată pentru o mai bună studiere a problemelor care formează obiectul dezbaterii. Nu pot nici să confirm, nici să infirm nimic legat de vreo astfel de solicitare, întrucât ședința de deliberări nu s-a terminat de ieri până astăzi și n-o să se termine până la următorul termen. Dar pentru că am văzut în presă speculații legate de un eventual studiu de impact sau astfel de lucruri,(...) trebuie să precizez că studiul de impact este un document premergător în adoptarea actelor normative reglementat de Legea 24 din 2000. Nu e o noutate și nu fac altceva decât să precizez informații care sunt cunoscute în spațiul public, pentru că sunt publicate deciziile noastre în Monitorul Oficial.

Curtea Constituțională are o constantă jurisprudență, în sensul că studiile de impact nu sunt criteriu pentru analiza constituționalității legilor. E o opinie majoritară. Mă număr în opinia minoritară care crede că studiile de impact ar putea fi utile în analiza constituționalității legilor, dar aceasta este jurisprudența în momentul de față. Deci, studiile de impact nu sunt relevante în analiza noastră", a mai spus președinta CCR.

Merg cu speculația mai departe, dacă vreți, și avansez ipoteza unui posibil reviriment de jurisprudență. Probabil că aș fi cea mai fericită dacă s-ar întâmpla asta. Numai că în cauza de față, atât obiectul controlului nostru, cât și sesizarea care ne-a fost adresată sunt publice și se poate constata că aspectele legate de studiul de impact nu fac obiectul acestui dosar.

Prin urmare, și aici mă opresc, următorul termen, în continuarea deliberărilor noastre, a fost stabilit pentru data de vineri, 16 ianuarie, la orele 10:00", a conchis ea.

+++

Magistrații au reclamat că legea îi discrimineaz față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO și încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale.

De asemenea, magistrații mai acuză că legea utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept.

Pe 5 decembrie, Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție au decis că vor contesta la CCR legea adoptată de Guvern prin asumarea răspunderii în Parlament și care vizează pensionarea magistraților.

Parlamentul s-a reunit pe 2 decembrie în ședință comună pentru ca premierul Ilie Bolojan să își asume răspunderea pe legea privind pensiile magistraților.

În noul proiect de lege privind pensiile de serviciu ale magistraților, coinițiat de Ministerul Muncii și Ministerul Justiției, cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă.  Totodată, perioada de tranziție până la vârsta de pensionare de 65 de ani va fi de 15 ani, calculată începând cu 1 ianuarie 2026.

În cei minimum 25 de ani vechime în magistratură necesari ieșirii la pensie, perioada asimilată de activitate în alte domenii juridice, va fi de 10 ani.

Curtea de Apel București, așteptată să decidă soarta a doi judecători CCR

Curtea de Apel București este așteptată să se pronunțe vineri asupra cererilor depuse la sfârșitul anului trecut de avocata Silvia Uscov privind suspendarea actelor prin care Mihai Busuioc și Dacian Dragoș au fost numiți ca judecători la Curtea Constituțională, scrie news.ro.

Cu o zi înainte, un complet al CAB a respins, în Cameră de Consiliu, cererea de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, care ar urma să decidă în cazul celor doi judecători constituționali.

Recent, Uscov a deschis alte două acțiuni la CAB solicitând și anularea actelor prin care cei doi au fost numiți la CCR. 

La termenul din 5 ianuarie, CAB a amânat pronunțarea pentru vineri, 16 ianuarie. În dosar, fusese înregistrată și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Crețeanu, respinsă însă, joi, ca neîntemeiată. Soluția referitoare la recuzarea judecătoarei poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat o dată cu fondul cauzei.

Ședința de la CAB este programată să înceapă la 9.00, cu o oră înaintea ședinței de la Curtea Constituțională a României, în care judecătorii CCR ar urma să decidă în cazul obiecțiilor de neconstituționalitate la Legea pensiilor de serviciu ale magistraților, formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție.

La începutul acestei săptămâni, avocata Silvia Uscov a deschis noi acțiuni la Curtea de Apel București împotriva judecătorilor Mihai Busuioc și Dacian Dragoș, solicitând de această dată și anularea actelor administrative de numire a celor doi CCR, nu doar suspendarea lor. În cazul celor două noi acțiuni nu au fost încă stabilite termene de judecată. Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători nu ar îndeplini condițiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învățământul superior.