De altfel, tensiunile au apărut chiar de la debutul ședinței, când a avut loc un schimb de replici acide între președintele Comisiei, Alexandru Badea, deputat USR PLUS, și reprezentanții PSD care au reclamat nerespectarea procedurii.

Badea a spus că această secție a fost înființată la inițiativa lui Liviu Dragnea, „într-o perioadă de mari regrese pentru sistemul de justiție din România”, scrie Agerpres.

„Din punctul meu de vedere au fost două scopuri: primul a fost controlul politic al urmăririi penale a magistraților, adică să se decidă în Kisseleff, ca pe timpul doamnei Stănoiu, cine este anchetat și cine beneficiază de impunitate. Și desigur, redirecționare a unor dosare penale ale unor politicieni în general de la DNA către această secție specială prin simpla implicare a unui magistrat, printr-un denunț, printr-o plângere”, a afirmat Badea.

El a adăugat că o consecință a acestei secții a fost redeschiderea discuțiilor asupra unor recomandări din MCV, fiind „niște regrese”. Badea a mai menționat că majoritatea judecătorilor s-au opus înființării acestei secții.

Dar discursul președintelui comisiei a fost întrerupt de mai multe ori de reprezentanții PSD.

Deputatul PSD Nicușor Halici a spus că nu se respectă procedura. „Nu vă e rușine? Nu suntem la declarații politice. De ce nu ați supus la vot procedura? Ați făcut o pledoarie politicianistă”, a spus Halici. A intervenit și deputatul Steluța Cătăniciu care a adus aceleași reproșuri. „Nu vă este jenă să faceți declarații politice”, a spus Cătăniciu.

Șefii CSM și ÎCCJ au ieșit rapid din sală

După discursul lui Badea, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, și președintele CSM, Bogdan Mateescu, au părăsit lucrările Comisiei.

„Un astfel de comportament eu îl regret în Parlamentul României. Punctul nostru de vedere este scris. Optează CSM pentru o soluție de echilibru Trebuie încetată polarizarea societății și polarizarea magistraturii. (...) Polarizarea din societate trebuie oprită, situația actuală nu este una fericită, însă nici situația anterioară nu a fost perfectă, în ciuda progreselor fantastice pe care le-au făcut instituțiile judiciare”, a declarat Bogdan Mateescu, după ce a ieșit din sala de ședințe, apreciind „că n-a fost loc pentru discuții”.

Corina Corbu nu a dorit să dea explicații în privința motivului pentru care a recurs la acest gest. Întrebată dacă este de acord cu avizul consultativ al CSM pentru dosarele magistraților, ea a arătat că nu poate face speculații. „Ce am avut de spus, am spus”, a adăugat Corbu.

PSD a cerut amânarea dezbaterii

Deputatul PSD Laura Vicol-Ciorbă a solicitat amânarea dezbaterii asupra proiectului asupra proiectului privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, pe motiv că este nevoie de punctele de vedere ale tuturor reprezentanților sistemului judiciar.

Și deputatul UDMR Hajdu Gabor solicitase amânarea dezbaterilor, însă, după o pauză de consultări, și-a retras propunerea.

„Am auzit destule argumente legate de subiectul de astăzi și cred că ar trebui să ne gândim și să analizăm aceste argumente, să le parcurgem astfel încât să putem face un pas către o direcție bună. Cred că pentru acest motiv ar trebui să amânăm această ședință și să mențineți invitația adresată inițial Înaltei Curți, CSM și dacă vor dori să participe și la următoarea ședință veți crea elegant cadrul necesar ca și dânșii să își prezinte punctul de vedere. Nu trebuie să speculăm de ce au plecat dânșii la începutul ședinței, însă putem să revenim să reluăm dezbaterea subiectului într-un mod normal, calm”, a spus deputatul UDMR.

Membrii comisiei au luat o pauză de consultări, iar ulterior deputatul UDMR a spus că renunță la propunere.

Pro și contra

Deputații USR PLUS și PNL s-au pronunțat pentru desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, reprezentanții PSD au susținut că acestei secții nu i-a fost dat o șansă să lucreze din cauza lipsei resurselor, AUR a fost împotriva desființării, iar UDMR a considerat că intervenția adecvată trebuie să fie de ordin organizatoric.

Deputatul PNL Cristian Băcanu a afirmat că Secția ar trebui desființată, având în vedere că o serie de instituții europene s-au pronunțat împotriva înființării, iar această structură nu este funcțională.

„Din punctul meu de vedere, Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție ar trebui desființată. Cred că aceasta este mandatul pe care acest legislativ l-a primit din partea alegătorilor. (...) Avem o serie de instituții europene care s-au pronunțat împotriva înființării unei astfel de secții și a modului de funcționare a acestei secții. Suplimentar față de argumentele aduse până acum, vreau să spun că există un dosar la Curtea de justiție a UE și avocatul general a emis un punct de vedere conform căruia înființarea secției nu este conformă cu dreptul UE.(...) Când luăm o decizie politică trebuie să ținem seama de faptul că această secție a fost înființată în mod defectuos. Pe de altă parte, modul în care s-a înființat a fost gândit de către actorii politici la acel moment în asemenea manieră încât această structură să nu poată fi funcțională", a spus Băcanu.

Deputatul PSD Laura Vicol-Ciorbă a susținut că desființarea SIIJ nu trebuia să fie prima măsură luată de Guvern.

„Procurorii trebuie să-și desfășoare activitatea în condiții de independență, protejați de absolut orice formulă de presiune nejustificată. Cum un procuror poate să-și desfășoare activitatea independent când însuși ministrul Justiției își permite să iasă public și în limbaj suburban (...) să judece activitatea unor procurori? Primul lucru greșit pe care l-a făcut domnul ministru a fost să atace o instituție a statului. SIIJ este o instituție a statului, nu aceasta trebuia să fie prima măsură importantă luată de Guvern, implicare în justiție. Justiția trebuie lăsată liberă”, a spus Vicol.

Ea a menționat că acestei secții nu i s-a dat o șansă să lucreze din cauza lipsei resurselor.

„Tot am vorbit de eficiența acestei secții. Nu putem să vorbim de o lipsă de eficiență atâta vreme cât acestei secții i-au lipsit resursele. Această secție a funcționat cu un număr infim de procurori pentru că toate posturile au fost blocate. Nu i-ați dat o șansă să lucreze. Dacă dumneavoastră doriți în continuare ca judecătorii să aibă dosare ascunse în sertarele procurorilor, dosare scoase la momentul potrivit ca judecătorii să dea soluții bune pentru unii și proaste pentru alții, cred că a venit momentul să depășim această stare”, a adăugat deputatul PSD.

Deputatul UDMR Haju Gábor a apreciat că acest subiect trebuie discutat „calm”, menționând că intervențiile în domeniul justiției trebuie făcute „atent și în mod echilibrat”.

„Subiectul a devenit controversat, ceea ce înseamnă că Guvernul și Parlamentul trebuie să dezbată acest subiect să ajungă la o soluție bună. Intervențiile în domeniul justiției trebuie făcute atent și în mod echilibrat. Nu suntem o instanță în fața căruia stă inculpatul SIIJ, dar se pare că această instituție este deja discreditată. În raportul statului de drept se spune că continuarea activității secției poate afecta independența justiției.(...) Se pare că sunt anumite semnale. Ar trebui să ajungem la o soluție conformă cu principiile de drept și prevederile constituționale. Consider că o intervenție adecvată asupra SIIJ trebuie să fie de ordin organizatoric, menită să eficientizeze funcționarea sistemului judiciar. Însă o măsură care vizează justiția trebuie luată în așa fel încât la aplicarea ei să nu rămânem cu atâtea semne de întrebare”, a afirmat deputatul UDMR.

AUR este pentru menținerea SIIJ, eventual reformarea ei, nu desființarea, a afirmat deputatul Georgel Badiu.

„Să desființăm SIIJ-ul oare este bine? Când faci pană la mașină, schimbi cauciucul sau dai mașina la fier vechi? Nu cumva trebuie să o gândim în sensul de a perfecționa această structură și să nu o desființăm? Chiar dacă SIIJ a fost creația unor oameni rău intenționați, talentul nostru trebuie să rezide în corectarea deficiențelor și nu în distrugerea ei. Din ce știu eu, menținerea SIIJ la acest moment este dorită de judecători pentru că au scăpat de pericolul unor abuzuri din partea DNA. Haideți să nu ne erijăm în mâna care scoate castanele din foc pentru o parte a eșichierului politic pentru că ne vom juca cu desființarea și înființarea de parchete în funcție de cine câștigă alegerile la patru ani”, a mai spus deputatul AUR.

Ce are de spus ÎCCJ

După câteva ore de la părăsirea sălii de ședință, Corina Corbu a explicat, într-un comunicat de presă, motivele care au stat la baza gestului său, ea reclamând „caracterul intens politizat și pe alocuri virulent al dezbaterilor”.

„Din păcate, caracterul intens politizat și pe alocuri virulent al dezbaterilor a impus președintelui Înaltei Curți retragerea de la lucrările comisiei, percepția publică de independență și imparțialitate, care este esențială pentru funcționarea autorității judecătorești, impunând ca reprezentanții acesteia să nu fie asociați din punct de vedere al imaginii publice cu una sau alta dintre opiniile antagonice exprimate de oamenii politici, în cadrul luptei politice. Înalta Curte de Casație și Justiție rămâne deschisă oricărei forme de dialog cu reprezentanții celorlalte puteri ale statului, referitor la aspectele importante care țin de organizarea judiciară și de funcționarea justiției ca serviciu public, cu dezideratul ca o astfel de dezbatere să se caracterizeze prin moderație și echilibru, în special în comunicarea publică, elemente esențiale pentru protejarea imaginii și prestigiului justiției, extrem de importante din perspectiva respectării drepturilor cetățeanului implicat în actul de justiție”, afirmă Corina Corbu.

Șefa ÎCCJ susține că reprezentanții sistemului judiciar pot oferi un punct de vedere documentat și util Parlamentului în analiza calității reglementărilor emise în această materie, în special din punct de vedere tehnic, științific, precum și din perspectiva aplicării în practică a anumitor norme de drept, însă nu dorește să fie implicată în chestiuni care țin de lupta politică și asupra cărora societatea, dar și sistemul judiciar rămân divizate.

"Tratarea acestor chestiuni cu moderație, precauție și deschidere pentru ascultarea părerii celeilalte părți rămân esențiale pentru reușita unui astfel de demers", mai spune Corina Corbu.

În legătură cu proiectul de desființare a Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, Corina Corbu susține că modificările nu trebuie să se rezume doar la chestiuni de formă, ci să îmbunătățească fondul reglementărilor în acest domeniu.

Ea consideră că trebuie introduse o serie de garanții, prin care să se întărească statutul de independență al judecătorului, în special din punct de vedere al percepției publice, arătând că toate documentele internaționale în materie subliniază de altfel importanța „aparențelor”, a percepției publice în ceea ce privește independența justiției.

„Indiferent dacă se va opta la nivelul legiuitorului pentru păstrarea actualei forme de investigare a infracțiunilor presupus a fi fost săvârșite de magistrați, pentru revenirea la sistemul anterior sau pentru identificarea unei soluții legislative noi, modificările de competență trebuie dublate de îmbunătățiri pe fondul reglementării, atât sub aspectul asigurării eficacității acestui mecanism de angajare a răspunderii celor aflați în culpă, dar și sub aspectul garanțiilor de independență conferite tuturor celorlalți judecători. Ambele laturi ale acestui raport nu privesc în primul rând drepturile și obligațiile magistraților, ci drepturile fundamentale ale cetățenilor, cărora trebuie să li se asigure accesul la o instanță, la un judecător independent și imparțial, cu respectarea tuturor principiilor care asigură caracterul echitabil al procedurii judiciare. Din această perspectivă, orientarea oricărui proiect de lege în acest domeniu, în principal către aspectele de fond, iar nu doar abordarea celor de formă, rămâne esențială", precizează Corina Corbu.

Pentru ce pledează ministrul

Ministrul Justiției, Stelian Ion, consideră că desființarea secției speciale, conform variantei propuse de Guvern este „cea mai corectă”.

„Acum câțiva ani, s-a înființat această secție cu multă emoție, în general a fost emoție negativă, au fost discuții aprinse. (...) Cert este că această secție nu este absolut deloc eficientă, că bazele pe care s-a conceput această secție au fost fundamental greșite. O singură structură centrală nu poate face față și nu poate face anchete cu privire la toate plângerile formulate împotriva magistraților. (...) Varianta cea mai corectă este cea propusă de către Guvernul României, este o variantă care ține cont de necesitățile reale”, a declarat Stelian Ion.

El a adăugat că ar dori ca, în cadrul dezbaterilor parlamentare, să se aibă în vedere ca în aceste cazuri urmărirea penală, anchetele să fie desfășurate de către mai multe multe unități de Parchet, nu de o structură centralizată.

„S-a văzut că un argument important a fost activitatea DNA. Eu sunt absolut convins că DNA trebuie susținut în activitatea sa, DNA trebuie să-și desfășoare activitatea în continuare în mod corect, are acest sprijin și a veni cu soluții legislative care ciuntesc practic din competența DNA nu ar fi deloc un semn bun, ar fi un semn în care dorim să atacăm această instituție. Și rugămintea, dacă se vor discuta amendamente, să țineți cont de acest lucru. Parlamentul este suveran. (...) Trebuie găsită o soluție astfel încât obiectivul principal, cel asumat și în Programul de guvernare, cel argumentat foarte bine pe atâtea pagini, cel pe care l-am prezentat foarte transparent de ani de zile, să fie atins - acela al desființării secției și al continuării combaterii acestui fenomen, din fericire, de mică amploare, referitor la infracțiunile săvârșite de către magistrați”, a transmis ministrul.

La vot

În final, Comisia juridică a Camerei Deputaților a dat raport favorabil proiectului privind desființarea Secției de investigare a infracțiunilor din justiție, cu 17 voturi „pentru” și 11 „împotrivă”. 

Totodată, deputații juriști au adoptat amendamentul Grupului minorităților, conform căruia e nevoie de avizul obligatoriu al CSM pentru trimiterea în judecată a magistraților.