Începând cu anul 2022, cel puțin 50 de incidente au avut loc în 13 țări din Europa, care ar putea fi operațiuni hibride rusești. Acestea includ cazuri de spionaj, diversiune, vandalism, atacuri  cibernetice, campanii de dezinformare și trei atacuri asupra infrastructurii subacvatice din Marea Baltică, se arată în raport.

"Germania, Franța, Marea Britanie, Cehia, Slovacia, Polonia, România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda și Suedia au fost afectate de atacuri hibride. În cele mai multe cazuri, nu au existat victime, deși evitarea victimelor nu este o prioritate pentru serviciile de informații ruse. Se observă, de asemenea, o schimbare în tactica serviciilor - Rusia nu mai trimite agenți instruiți, ci recrutează contractori aleatoriu contra cost. Candidații sunt recrutați pe chat-uri în Telegram, iar salariile variază, pornind de la câteva sute la câteva mii de dolari. Scopul atacurilor hibride este de a testa pregătirea de apărare a țărilor din NATO, de a se găsi slăbiciunile în infrastructură și de a se aglomera organele de cercetare ale statelor occidentale", se arată în document.

DIICOT mai transmite și că, pe parcursul anului 2024, "România nu s-a confruntat cu o amenințare teroristă concretă și nu au existat atacuri teroriste, dar propaganda organizației Daesh/Statul Islamic a continuat să constituie principalul motor al declanșării și alimentării procesului de radicalizare, fiind însă dublată de ideologia extremistă promovată și de alte organizații teroriste".

Atacurile din 07.10.2023, săvârșite de organizația teroristă Hamas împotriva Statului Israel și actualul conflict din fâșia Gaza reprezintă amenințări la adresa statelor lumii, alimentând diverse celule teroriste sau indivizi radicalizați islamic, care au săvârșit ulterior acte de terorism pe teritoriul Europei. 

Din fericire, la acest moment România nu se confruntă cu un fenomen terorist, riscul rămânând în continuare scăzut.

"Amenințarea teroristă este corelată cu evoluțiile din spațiile externe privind entități teroriste străine și cu fluxul de migranți. Susținătorii din România ai unor organizații teroriste au continuat să deruleze doar unele activități de sprijin, însă acestea au fost lipsite de consistență și amploare", se mai arată în raportul de activitate al DIICOT pe 2024.

Tot în 2024, în ceea ce privește infracțiunile de terorism și siguranța națională, din cele 94 de cauze de soluționat, din care 48 cauze nou înregistrate în perioada de referință, a fost soluționat un număr de 41 cauze, față de 56 cauze soluționate în 2023, din cele 130 cauze de soluționat, din care 56 cauze nou înregistrate în 2023.

Cifrele arătate indică o scădere cu 27,69% a cauzelor de soluționat, o scădere cu 14,29% a cauzelor nou înregistrate și o scădere cu 26,79% a cauzelor soluționate. 

Dintre acestea, au fost soluționate 4 cauze prin rechizitoriu față de o cauză în anul 2023, (creștere cu 300%), cu 15 inculpați trimiși în judecată, față de 3 inculpați trimiși în judecată în 2023. Alți 12 inculpați au fost arestați preventiv trimiși în judecată, față de un inculpat arestat preventiv în anul 2023.