Președintele de ședință din partea Comisiei LIBE, C Moraes, explică regulile audierii: max. 7 min introducere, max. 2 min, răspunsuri la întrebări):
"Vor pune întrebări membrii Comisiei LIBE, 7 membri ai Comisiei CONT și fiecare întrebare și răspuns va dura 3 min - întrebarea, 1 minut, răspunsul, 2 minute. Vom respecta strict timpul. Puteți să vorbiți în limba maternă."

Laura Codruța Kovesi, Discurs introductiv

Vă mulțumesc foarte mult pentru această invitație și pentru oportunitatea de a îmi prezenta candidatura. Voi începe în engleză pentru intervenția introductivă. Știu că mulți români urmăresc audierea, când voi răspunde la întrebări, voi răspunde în română.

Sunt Laura Kovesi, sunt procuror de peste 23 de ani; jumătate din viața mea am fost procuror.

Pentru ca Parchetul să funcționeze efficient, trebuie să definim obiective împreună cu Colegiul Procurorilor Europeni, să creăm procese pentru a monitoriza implementarea strategiilor, să partajăm informații, să cădem de acord asupra unor priorități împreună cu autoritățile naționale, să creăm acorduri de cooperare cu state neparticipante și de cooperare cu state terțe. De asemenea, să avem acorduri cu EUROJUST, OLAF, unitățile de investigație financiară. Trebuie de asemenea să identificăm riscurile, vulnerabilitățile, tipologiile în cadrul legislativ actual și în procedurile actuale. Cum pot eu contribui la asta?

Prin propriul exemplu. Am experință îndelungată în gestionarea echipelor mari, în luarea deciziilor strategice, în emiterea regulilor și reglementărilor interne. Sunt obișnuită să lucrez în situații de stres și de presiune publică. Împreună cu echipa mea, am crescut eficiența anchetelor și investigațiilor de corupție la nivel înalt și a fraudei împotriva fondurilor europene. Pentru mine, recuperarea daunelor a fost cea mai importantă. În timpul mandatului meu, DNA a pus sechestru pe bunuri de peste 2 miliarde de euro. Am dezvoltat parteneriate puternice și cu colegii internaționali.

Sumele recuperate de noi anual au crescut de 10 ori față de perioada precedentă. Am creat echipe de anchetă comune și am cooperat  cu peste 40 de țări. Am pus sechestru pe proprietăți și pe conturi bancare din alte țări.

De asemenea, am identificat diferite tipologii de fraudă financiară. Acest lucru m-a ajutat să iau decizii strategice. Acestea sunt realizările mele profesionale. Pe baza experienței mele, am să vă explic care sunt principiile pe care se bazează activitatea mea. Cred că Procurorul trebuie să respecte statul de drept și să aibă o busolă morală puternică.

Trebuie să fim obiectivi. În fața injustiției și a infracțiunilor, trebuie să aplicăm legea și să respectăm în totalite drepturile fundamentale ale celor implicați în anchete. Tocmai de aceea procurorii sunt importanțo pentru statul de drept. Sunt importanți pentru că datoria noastră este să aplicăm legea pentru toată lumea. Asta au în comun toți procurorii din Uniunea Europeană.

Asta au reprezentat, prin activitatea lor, Giovanni Falcone și Pierre Michel.

De asemenea, cred că numai o justiție independetă, profesionistă și onestă poate lupta împotriva infracțiunilor, a corupției și  fraudei financiare. Numai o justiție independentă poate aplica legea în mod egal pentru toată lumea.

De asemenea, cred cu putere că independența și tragerea la răspundere merg mână în mână. Pe de altă parte, sunt foarte conștientă că ați fost expuși la informații negative despre mine. Aș vrea să spun foarte clar că nu am nimic de ascuns, deci vă stau la dispoziție pentru a răspunde la toate întrebările dvs. 

Stimați eurodeputați, doamnelor și domnilor, acest Parlament a luptat pentru un Parchet puternic, cu o bază puternică în Directiva PIF și a creat drepturile procedurale în Uniunea Eurpeană. Parlamentul apără statul de drept și drepturile fundamentale. De aceea drepturile cetățenilor vor fi bine protejate. Vă mulțumesc încă o dată pentru această oportunitate și pentru posibilitatea de a participa la această audiere deschisă și imparțială.

[aplauze]

Roberta METSOLA, PPE

Vă mulțumim, dna Kovesi, că ați venit astăzi aici, în ciuda tuturor obstacolelor de neînchipuit pe care le-ați avut de înfruntat. Curajul dvs. a inspirat foarte multă lume nu doar în Europa, dar și în întregul continent. Ați fost imaginea luptei anticorupție în țara dvs. Puteți să ne spuneți experiența dvs. în cazurile cele mai mediatizate, când atenția a fost concentrată asupra dvs și care a fost experiența cu OLAF și celelalte agenții europene? Parchetul European va trebui să abordeze cazurile cele mai grave, cele mai mediatizate și am văzut în trecut cum autorități au refuzat să ancheteze și să autorizeze urmărirea penală. Cum ați coopera cu statele membre într-un astfel de caz?

Aproape toate cauzele pe care le-am investigat la DNA suscitau inters din perspectiva persoanelor investigate, competența DNA viza investigații pentru fapte de corupție la nivel înalt. Din această perspectivă, au fost investigate persoane care dețineau funcții cu expunere publică, primari, președinți de CJ, senatori, deputați, miniștrii, foști miniștri și, cu siguranță, toți cetățenii doreau să afle pentru ce fapte sunt cercetați.

Vă asigur că, de fiecare dată, comunicarea publică s-a făcut cu respectarea principiului prezumției de nevinovăție, astfel de date care vizau persoanele anchetate ce dețineau funcții publice au fost comunicate întodeauna cu respectarea legii și normelor stabilite de Consiliul Superior al Magistraturii.

În ceea ce privește experiența cu OLAF, am colaborat cu această structură europeană, regulamentul EPP e foarte clar în ceea ce privește colaborarea pe viitor cu OLAF, se prevede o colaborare strânsă, se prevede obligația de a schimba informații - prin acel sistem de "case management” și există o prevedere potrivită căreia, atunci când EPPO începe o investigație, OLAF nu dublează această investigație printr-o investigație administrativă.
În ceea ce privește cooperarea cu autoritățile statelor membre, menționez că și acest lucru este prevăzut în Regulament, este prevăzută o consultare continuă pe problemele care atrag competența EEPO și pe problemele care atrag activitatea procurorilor europeni delegați sau procurorilor europeni.

Sylvia-Yvonne KAUFMANN, S&D: Bun-venit, dna Kovesi, vă mulțumim foarte mult pentru prezență și pentru prezentarea dvs.

Puteți să ne explicați în ce mod îndepliniți toate cerințele impuse pentru ocuparea funcției de procuror-șef european, art 14 din Regulament, independența trebuie să fie mai presus de orice îndoială și că dețineți toate calificări  pentru numirea în cele mai înalte funcții?

Laura Codruța KOVESI: Vă mulțumesc pentru întrebare și pentru că pot lămuri anumite informații false care au circulat. Vă asigur că în momentul depunerii candidaturii am verificat cu exactitate toate criteriile prevăzute. Le îndeplinesc pe toate. În ceea ce privește acea condiție a gradului profesional, pot să vă spun că art 54, din Legea 303/2002, care reglementează condițiile pe care un procuror general sau șef al DNA trebuie să le îndeplinească sunt îndeplinite:
- vechime de 15 ani; dețin această vechime
- să nu fi colaborat cu servciile de informații - ceea ce în fiecare an magistrații dau declarație
- să nu fi fost sancționat disciplinar în ultimii trei ani și să fi avut calificativul "foarte bine” la ultimele evaluări profesionale
- îndeplinesc toate aceste condiții
Trebuie să vă spun că am fost numită procuror general și procuror-șef al DNA îndeplinind condițiile legale și fără a avea grad profesional de pe lângă Înalta Curte de Casație.

Colaborarea cu serviciile - legea o stabilește în sensul de a nu fi fost colaborator în sensul de poliție politică, și nu în colaborarea instituțională.

Helga STEVENS, European Conservative and Reformist Group

În calitate de Procuror-șef european e vorba de anchete transfrontaliere, cu cazuri de fraudă. În România ar putea fi nevoie să investigheze și acolo acuzații de fraudă.
Care sunt temerile în acest caz - avem Ministerul de Justiție în România și, în cazuri transfrontaliere, mă gândesc că există și motivații politice, presiuni politice.

Laura Codruța KOVESI: În toată activtatea mea de peste 23 de ani, am respectat întodeauna legea și toate normele de procedură penală în toate legile. Ca orice procuror, trebuie să fim obiectivi în activitatea noastră, să ne desfășurăm activitatea cu pasiune, dar nu cu patimă.

Pornind de la aceste principii, dacă voi ocupa această poziție, dar și în pozițiile pe care le-am deținut anterior, întodeauna voi aborda profesional ceea ce scrie în fișa postului și obligațile care îmi revin și care sunt prevăzute în Regulamentul EPO în acest caz.

Nu are nici o relevanță pentru mine ceea ce s-a întâmplat în România, relațiile care sunt acum între sistemul de procuratură și ministerul Justiției și vă asigur că întodeauna voi respecta obligațiile care decurg din Regulamentul EPPO, în cazul în care voi fi numită în această funcție.

Sophia in 't VELD, ALDE:

Cum ați folosi corespondeților naționali recent creată, astfel încât statele neparticipante nu îngreunează activitatea EPO și chiar sunt îndemnte să participe? Prin această structură a agenților naționali va fi un parchet european și nu va fi împiedicat în activtatea sa de statele membre?

Laura Codruța KOVESI: Este adevărat că procurorii naționali vor rămâne ancorați în statele membre și fiecare procuror național are o anumită relație cu puterea executivă, dar anchete transfrontaliere s-au făcut și anul trecut și un mod foarte eficient de a finaliza aceste anchete transfrontaliere a fost folosirea echipelor de investigație comună s-a făcut prin intermediul EUROJUST, care este un instrument de cooperare extrem de eficient.

A fost, dar și acum, când va fi aplicat Regulamentul EPPO, a fost posibilitatea de a avea o colaborare foarte strânsă cu EPPO, prin shcimbul de informații care este extrem de necesar, prin suport informativ, dar de asemenea și prin folosirea unor ofițeri de legătură sau puncte de contact, care sunt necesare și în relația cu statele membre neparticipante în sistemul EPPO.

În ceea ce privește statele neparticipante la EPPO, cred că va fi o responsabilitate a procurorului șef de a încerca încheierea unor acorduri de cooprare, așa cum este prevăzut în Regulament, stabilirea unor puncte de contact, a unor ofițeri de legătură și cred că modul în care statele neparticipante la EPPO pot fi convinse să încheie aceste acorduri sau să adere la EPPO este doar prin obținerea unor noi rezultate credibile prin această structură de Parchet.

Cetățenii acestor țări trebuie convinși că sistemul EPPO este o structură poate să funcționeze, care este eficientă, care poate să funcționeze și care este în interesul lor, respectiv protejarea banilor pe care cetățenii lor îi au.

Eva JOLY, Grupul Verzilor

Vreau să îi spun dnei Kovesi că sunt mândră de faptul că se află astăzi aici, în ciuda groaznicei campanii pe care propriul său guvern a lansat-o împotriva ei. Și vreau să spun că noi nu credem ceea ce se spune și eu personal am motive să nu cred ceea ce se spune, deoarece știu ce se întâmplă atunci când trimiți la închisoare personaje importante sau când faci anchete în sfere înalte. Vă rog să nu țineți seamă de zvonistică.

Vreau să o întreb pe dna Kovesi ce măsuri ar lua pentru a se asigura că sunt respectate drepturile fundamentale ale posibililor suspecți, dacă ați avea funcția de Procuror Șef European.

Laura Codruța KOVESI: Unul dintre principiile fundamentale ale EPPO este acela vizând respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor care sunt implicate în anchetă. Va fi o prioritate pentru toți cei care vor fi în structura EPPO. Pot să vă spun ca, procuror-șef al DNA, au fost situații când, constatând că procurorii din subordinea mea au emis acte nelegale, potrivit legii, le-am infirmat.

Este o măsură pe care un conducător de Parchet în România poate să o dispună atunci când constată că sunt încălcate drepturile unei persoane.

În situația în care apărea în cadrul activității EPPO astfel de situații, în care un procuror european delegat sau un procuror european a încălcat, în activtatea sa, drepturile fundamentale, sunt convinsă că trebuie luate măsuri, apoi pasul următor este diseminare acestei informații către toți ceilalți procurori pentru a se încerca pe viitor evitarea unor astfel de situații.

Ceea ce este important de spus este că în România activitatea procurorilor este sub controlul strict al judecătorilor.

Toate actele procurorilor, măsurile pe care ei le dispun, modul în care administrează probele se verifică de judecători, atunci când judecă dosarele.
În activitatea mea, ca șef al DNA sau ca Procuror general, am analizat soluiile judecătorești atunci când au apărut soluții de achitare sau atunci când au apărut situații în care probele au fost, spre exemplu, considerate nelegale de către judecător, pe care le-am analizat și care au fost ulterior diseminate în interiorul structurii, pentru a evita pe viitor astfel de situații.

Barbara SPINELLI
Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică

Vreau să vă spun că suntem alăuri de dvs. referitor la atacurile la care ați fost supusă și că m-a impresionat faptul că l-ați menționat pe Giovanni Falcone. Am avut o relație de colaborare cu el în trecut.
O clarificare, în răspunsuri vă referiți la două disctinții primite, din partea CIA, în 2011 și 2007, pentru asistență excepțională și sprijin acordat serviciilor SUA. Ați menționat acest lucru, eu nu înțeleg, apare în CV.

Din 2003 până în 2005 au funcționat închisori CIA.

Laura Codruța KOVESI: Aș vrea să fac o rectificare, nu sunt premii oferite de CIA. Sunt oferite de o agenție de aplicare a legii, Secret Service, care are două atribuții principale, de a proteja din punct de vedere al protecției fizice demintarii SUA și de aproteja moneda națională.

În activitatea mea de procuror la investigarea crimei organizate, am investigat foarte multe dosare privind banconte false, înspecial dolari, la acea vreme, da rîn special am fost implicată în cauze de cyber-crime.

Am fost printre primii procurori din România care am investigat fishingul pe Internet iși alte operațiuni cyber ilegale în România. Pentru România cyver-crime a fost o și este o problemă reală, fiind foarte mulți cetățeni români implicați.

Pentru modul în care am fost implicată în pregătirea profesională, în dezvoltarea posibilităților de anchetare în domeniul criminalității informatice, am fost premiată cu cele două distincții din partea unei agenții de aplicare a legii din SUA.

Menționez că la începutul activității mele ca procuror-general, 2006-2007, structurile de aplicare a legii erau la început, se confruntau la început  cu criminalitatea informatică, de aceea a fost necesară dezvoltarea unor sesiuni de formare și pregătire profesională. Cam acestea au fost activitățile pe care le-am desfășurat și pentru care am fost recompensată cu cele două distincții.

Nu am dobândit niciun fel de cetățenie americană, nu am avut nici un fel de cooperare cu CIA, iar toate știrile care au apărut în cursul zilei de azi sunt, evident, mincinoase.

Cătălin IVAN, neafiliați

Dna Kovesi, aici, în PE și în aceste două comisii cu precădere: independența justiție, toleranță zero față de corupție, dreptul la opinie și liberă exprimare, liberatetea presei, profesionalism, integritate.

Consiliul Europei, prin Recomandarea 1402 serviciile secrete nu ar trebui să facă parte din actul de urmărire penală. Nu vreau să vă simțiți atacată în vreun fel, dar sunt trei întrebări pe care eu le consider importante. Nu pentru mine, ci pentru cei din sală, care urmează să ia o decizie.
Este adevărat că CSM a constatat că instuția pe care dvs. o conduceați, a influențat instanța într-un proces care vă viza direct?
Este adevărat că SRI a făcut parte din echipele mixte de investigații, care nu doar că au dat tehnica, dar au făcut parte din echipele pe care le-ați instrumentat
- Cum explicați că 40% din cazurile pe care procurorii din subordinea dvs le-au dus în instanță s-au soldat cu achitări?

Laura Codruța KOVESI: Vă mulțumesc pentru cele trei întrebări, am să încerc în două minute să vă răspund cât mai complet și să lămuresc.

Am avut un proces vizând niște afirmații mincinoase care au fost făcute în cadrul unei emisiuni, proces care a durat 4 ani și în care s-a decis într-un final, defintiiv, că aceste informații au fost mincinoase, că am fost defăimată în mod nedrept. Menționez că acest proces a durat 4 ani, am câștigat și în primă instanță, și în calea de atac. Au fost implicați foarte mulți judecători în aceste dosare. Niciodată, dar absolut niciodată nu am făcut nici un act pentru a influența acest dosar.

Procesele au fost publice, au fost mai multe instanțe care mi-au dat dreptate, în componență diferită și la instanțe diferite. Dacă CSM a constatat că a fost influențat un judecător, pot să vă spun că există un raport de Inspecția Judiciară în care judecătorii care au fost chestionați în acest dosar au spus că nu au fost influențți în nici un fel de către mine, iar dacă acest raport este atacat la Înalata Curte de Justiție și încă nu avem o decizie definitvă cu privire la alte aspecte pe care alți colegi din DNA le-ar fi făcut în sensul că au trimis o adresă la judecător și au cerut anumite lucruri din dosar, lucru cu care eu nu am avut nimic de-a face.

Aș vrea să rectific din declarația dvs: ofițerii SRI nu au administrat probe, Nu au participat în procesul penal. Au existat sesizări care au venit de la SRI, așa cum este prevăzut în lege. Orice serviciu de informații, orice altă instituție este obligat să sesizeze DNA, deci ofițerii SRI nu au administrat probe. Probele au fost administrate de procurori și s-au verificat în faza judecății.

[Depășind timpul, președintele de ședință îi spune dnei KOVESI că poate continua, întrucât a răspuns mai scurt la întrebările anterioare și are astfel o rezervă de timp].

Procentul de 40% achitări este fals. În fiecare an, procentul de achitări este afișat pe site-ul instituție, între 10 și 13%. Probabil vă referiți la ultimul raport de activitate care a fost prezentat săptămâna aceasta, unde a fost prezentat un procent de 36% achitări. Menționez că de 6 luni nu mai fac parte din DNA, dar am cititi acel raport de activitate, rata reală a achitărilor este de 13%, diferența până la 36% sunt achitări datorate dezincriminării unor fapte penale, respectiv a abuzului în serviciu.

Deci 13% dintre achitați au fost pe ale motive, iar mai mult de 20% - într-un procent real de 30% - au fost achitate pentru dezincriminarea faptelor.

[Președintele de ședință: Am permis depășirea timpului, pentru că ați răspuns mai scurt la celelalte.]

Traian UNGUREANU, PPE
Vă adresez o întrebare cu privire la relațiie de lucru cu viitorii procurori delegați, România va propune două persoane pentru

Există probleme de principiu, în ce privește subordonarea duală. Situația cu totul extraordinară, dar reală, în care guvernul care va face propunerile de procurori delegați europeni vă este în mod deschis și evident ostil.
Cum veți rezolva provblema de lucru și de imagine? Va fi regulamentul de procedură internă, pe care, de altfel - va trebui să îl elaborați - suficient sau ce altceva?
Cum puteți, dacă nu rezolva, măcar limita problemele?

Laura Codruța KOVESI: În ceea ce privește activitatea procurorilor delegați europeni, instrucțiunile în dosarele penale se vor da întotdeauna de camera permanentă din care poate să facă parte și Procurorul-Șef Euroepan, și procurorii șefi adjuncți, și un alt procuror european desemnat de procurorii șefi adjuncți. Dosarele vor fi repartizate aleatoriu la camerele permanente, în funcție de volumul de activitate.

Din această perspectivă, procuorii naționali delegați, care vor lucra în anchete EPPO, întodeauna va trebui să țină cont de instrucțiunile care sunt primite din partea Camerei Permanente.

Desigur va exista o colaborare în EPPO și autoritățile naționale, așa cum este definită în Regulament și așa cum cred eu că este important.

Într-adevăr, guvernul este ostil în ceea ce privește pe Laura Codruța Kovesi, dar nu trebuie să fie ostil în ceea ce privește activitatea unei instituții europene, în care nu vor lucra doar unul, doi sau trei procurori din România.

Regulile de lucru sunt foarte clare în ceea ce privește relațiile de lucru între autoritățile statelor membre și EPPO, va fi adoptat un regulament intern, despre care nu pot să spun foarte multe lucruri pentru că el va fi adoptat în Consiliul Procurorilor Europeni cu majoritate de 2/3. Deci trebuie discutat și cu ceilalți colegi și cerite puncte de vedere de la alți procurori europeni, dar aceste aspecte vor fi avute în vedere. Indiferent cât de ostil sau prietenos este un guvern, ca procuror, trebuie să își faci treaba și să respecți obligațiile pe care le ai în Regulament și care decurg din lege.

Maria GRAPINI, S&D
Funcția putere executivă și serviciul de urmărire penală este reglementată diferit în statele membre. În ce mod ați defini rolul procurorilor europeni în detectarea și investigarea infracțiunilro PIF la nivel național, într-o manieră egală în statele membre?

Și, dna Kovesi, pentru că ați răspuns inexact, ca să nu spun că ați mințit, CSM v-a dat astăzi un răspuns că nu vi s-a refuzat gradul de parchet național general. Cum răspundeți la acest lucru și dacă ați fost pusă sub acuzație pentru abuz în serviciu și pentru mărturie mincinoasă?

Cum ne garantați un management profesionist, pentru că ați fost demisă constituțional, și nu politic, din funcția pe care ați deținut-o ca și șefă DNA?

Președintele de ședință intervine: Până acum nu au fost astfel de schimburi, să menținem acest spirit de dragul candidatei. Nu vom avea astfel de schimburi în sală, ceialalți doi candidați au fost respectați de această comisie, vă rog, nu faceți asta.

[Președintele de ședință îi sugerează dnei europarlamentar Maria Grapini să nu folosescă atacuri la persoană la adresa candidatei, în spritul respectului arătat fiecărui candidat.]

Laura Codruța KOVESI: Rolul activ al procurorilor europeni și al procurorilor delegați va fi în acord cu strategia care va fi stabilită în Consiliul Procurorilor Europeni și în conformitate cu normele interne care vor fi stabilite tot în cadrul Consiliului.

În ceea ce privește gradul profesional, nu sunt la curent cu ceea ce a făcut CSM, condiția prevăută de lege nu are nici o legătură cu gradul profesional.

În situații similare, cei doi adjuncți care au fost ai procurorului general, precum și alți colegi care au fost în subordinea mea, au primit gradul profesional printr-o decizie a CSM sau printr-o decizie judecătoarească.

Sunt primul procuror căruia i s-a refuzat aceeași cerere, deși în alte șapte cazuri CSM a decis să se acorde acest drept sau în alte hotărâri judecătorești s-a decis acest lucru. Dar, repet, nu este o condiție prevăzută de lege, ca dovadă, am fost numită șef al DNA și procuror general fără a avea acest grad profesional.

În ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA menționez că aceasta a venit ca urmare a unei Decizii a Curții Constiuționale, în care eu nu am fost parte în proces. Curtea Constituțională a judecat un conflict între președintele României și Ministerul Justiției, nu am fost citată în această procedură, nu am avut posibilitatea de a mă apăra și nu am avut posibilitatea de a face recurs.

Din acest motiv, am trimis o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, care a trecut de filtru în acest moment și urmează să vedem ce Decizie se va lua.

Menționez că această plângere vizează chestiuni de principiu - dacă procurorii în România mai sunt sau nu independenți și dacă atunci când revoci un procuror șef din funcția de conducere acest lucru se poate face de Curtea Constituțională.

Monica MACOVEI, PPE:

Îmi pare rău că întrebările puse în majoritatea lor nu se referă la ceea ce știți și la activitățile EPO și trebuie să consumați timpul pentru asta.

Care este experiența dvs cu cazuri de înaltă corupție, de înalți demnitari. Poate ne dați niște cifre privind condamnările definitive.
Efectiv, practica dvs la presiunile politice - în România, în Europa de Est sunt presiuni politice.

A doua întrebare: Frauda cu fonduri europene se întâmplă în special în Europa de Est. Avem fraudă care implică 500 milioane de euro în această zonă. Nu o să menționez dosare din România. Aici vorbim de corupție sistemică și de influențarea politicului în justiție. Puteți să detalieți experiența dvs în lupta cu acest tip de fraudă și cu corupția sistemică?
Ne dați câteva exemple concrete din activitatea dvs?

Laura Codruța KOVESI: În ceea ce privește dosarul penal, sunt nevinovată, vizează niște acuzații cu privire la extrădarea unei persoane dintr-o altă țară, însă dacă va fi nevoie de astfel de detalii, vă voi da.

Presiuni politice - DNA a trimis în judecată în fiecare an în jur de 1000 de inculpați, dintre care au fost condamnate în jur de 900 de persoane. printre aceștia au fost peste 60 înalți oficiali, miniștri, foști miniștri, senatori, deputați sau secretari de stat.

În ceea ce privește presiunile politice, atât în calitate de procuror șef al DNA, cât și în calitate de procuror general, am spus că atunci când un politician mă va suna să intervin într-un dosar sau îmi va cere explicații în dosar, am să fac public acest lucru.

Cred că a fost o măsură preventivă extrem de bună, pentru că acest lucru nu s-a întâmplat. Au fost dosare  în care au fost investigate persoane care au deținut funcții importante în statul român, au fost presiuni externe instituție, de fiecare dată le-am făcut față și am o experiență din această perspectivă.

În ceea ce privește frauda cu fonduri europene, în fiecare an, DNA a investigat și a pus pe rol peste 1000 de dosare.

Am analizat raportul OLAF din 2017 și din anii anteriori și am văzut că Raportul OLAF a deschis în jur de 200 de cazuri. Piate nu este o comparație potrivită, însă vreau să vă arăt că, investigând atât de multe dosare, suntem familiarizați cu tipologia de comitere a faptelor - prezentarea de documente false sau incomplete pentru obâinerea de astfel de fonduri sau fapte de corupție în legătură cu obținerea și folosirea
Cunoscând tipologiile, cunoscând aceste fapte penale

Andrejs MAMIKINS, în numele S&D

Ați avut de-a face anchete transnaționale, transfrontaliere complexe; în fața unui for multinațional, care considerați că este valoarea adăugată a Parchetului European și cum aveți în vedere să demonstrați statelor care nu participă pentru a le încuraja să ia parte?

Laura Codruța KOVESI: Da, DNA a avut destul de multe cazuri transfontaliere, așa cm am spus, am avut echipe comune de cooperare și cereri de asistență judiciară. În 2017 au fost transmise peste 80 de cereri de asistență judiciară către alte state și în acest fel am reușit să confiscăm și să sechestrăm proprietăți în alte țări sau conturi bancare.

Am fost confruntați și cu conflicte de jurisdicție pe care le-am soluționat în conformitate cu convențiile de asistență judiciară. În ceea ce privește EPPO, exită o dispoziție potrivit căreia toate probele care se administrează pe teritoriul unui alt stat trebuie să se adminsitreze în conformitate cu legislația din acest stat.

Valaorea adpugtă a EPPO constă în acest lucru: schimbul de informații, o abordare unitară la nivel european. Este pentru prima dată când avem o structură de parchet care va face investigații pe fraudele cu fonduri europene și putem avea o abordare unitară și coerentă.

Al doilea avanataj este acela al administrării probelor pe teritoriul unui stat și al folosirii lor atunci când vorbim de situații cu caracter trans-național, atunci când vorbim de schimburi rapide de informații. Un alt avantaj pe care îl văd este acela că, analizând tipologiile și cazurile pe care le avem în lucru, putem să identificăm care sunt riscurile și vulnerabilitățile din procedurile care sunt folosite pentru acordarea fondurilor europene. Cred foarte mult în faptul că frauda cu fondurile europene nu trebuie doar investigată, ci trebuie și prevenită. Or acest tip de analiză din cazuistica pe care o să o avem ne va ajuta foarte mult.

Ingeborg GRÄSSLE, PPE

Noi, de la Comisia de Control Bugetar, vă cunoaștem foarte bine. Ne-ați dat încredere în România și în sistemul românesc de a combate cazurile de fraudă. Și această încredere vă demarchează. Toți candidații au fost foarte competenți, dar vedem că dvs. ați fost atacată și regret acest lucru, pentru că avem nevoie de dvs. și de funcția pe care o dețineați. Care este rolul anchetelor administrative, efectuate de OLAF? Eu sunt raportor pentru Regulamentul OLAF. Dacă aveți vreo dorință pentru OLAF, acesta este momentul să o exprimați.

Laura Codruța KOVESI: Așa cum am spus, am colaborat cu OLAF, rolul anchetelor administrative este acela de a investiga, dacă putem spune așa, un prim pas în investigația penală pe care procurorii o derulează, dar toate aceste rapoarte adminsitrative, în cazurile pe care noi le-am derulat, au fost completate cu probe admnistrate în dosarele penale atât în favoarea acuzațiilor, cât și în defavoarea acuzațiilor, ale persoanelor cercetate. Deci cred că trebuie să existe o colaborare cu OLAF. Această colaborare trebuie să se limiteze la un schimb de informații și este foarte important ca aceste investigații care vor fi făcute de EPPO să nu fie dublate și de anchete administrative ale OLAF. Cred că prioritate, așa cum este prevăzut în Regulament, întotdeauna va avea EPPO, atunci când EPPO va deschide o anchetă, atunci OLAF nu mai poate să facă investigație administrativă.
OLAF însă poae să ajute combaterea fraudei cu fondurile europene, să își continue activitatea în ceea ce privește fraudele care vor fi descoperite pe teritoriul statelor membre care nu sunt parte la EPPO.

Inés AYALA SENDER, S&D

Și mie îmi pare rău că trebuie să vă plângeți de presiuni, nu vă spun ce presiuni suferă procurorii în Spania, în cazul Cataloniei. Pentru că suferă presiuni și trebuie, în același timp, să rămână independenți.
Nu cu mult timp în urmă, ați primit o medalie, ACSU, o Fundație de partid și chiar înainte de această audiere, a fost declarația unor colegi din PPE, înainte să vă audiem. Cum vă veți apăra independența în aceste circumstanțe? Alte grupuri ar putea să considere că ați putea apăra interese partizane, Și cum veți coopera cu restul procurorilor europeni și cu procurorii naționali, când văd în CV-ul dvs că ați lucrat mai ales în România și ați colaborat cu Moldova și Muntenegru.

Dacă puteți să îmi răspundeți în engleză. 

Laura Codruța KOVESI: Îmi voi apăra independența prin rezultatele pe care le-am avut până acum.

În timpul activității mele, întotdeauna am fost independentă. Am respectat întotdeauna legislația. Rezultatele mele vorbesc în numele meu. În activitatea noastră, împreună cu colegii, am anchetat membrii din diferite partide politice. Nu am anchetat numai membrii dintr-un anumit partid.

De asemenea, în activitatea noastră, am anchetat persoane bogate, persoane cu poziții importante. Pentru că am fost independenți în activitatea noastră, întodeauna am dus la bun sfârșit aceste cazuri. Este foarte improtant să spunem astăzi că independența a fost asigurată de lege. În momentul de față există încercări de a limita această independență.

Din punctul meu de vedere, una dintre pre-condițiile pentru a ancheta corupția la nivel înalt sau pentru a ancheta fraude financiare cu fonduri europene este independența.

În ceea ce privește cooperarea cu ceilalți procurori europeni, am spus deja că am cooperat cu colegi din 14 state membre și nu numai. Da, am fost expert pentru Comisia Europeană în Muntenegru, în Moldova, pentru că au nevoie de experiența și expertiza noastră. În urma activității mele și a colegilor mei, am fost invitați pentru a acționa în calitate de expert. De asemenea, împreună cu colegii, am oferit câteva formări profesionale.

Știți, sunt om și eu, poate nu sunt perfectă, sunt emoționată astăzi pentru că este o zi importantă pentru mine și pentru colegii mei. De aceea este mai ușor pentru mine să vorbesc în română. Știu engleză, știu și franceză și, dacă este important pentru dvs., pot vorbi în engleză, dar vă rog să înțelegeți că pentru mine și pentru colegii mei este o zi foarte importantă.

[aplauze în sală]

Monica Macovei, PPE
Eu aș vrea să continuați întrebarea pe care am pus-o ca mambră a Comisiei LIBE. Acum întreb ca membră a Comisiei CONT. Exemple cu privire la felul în care OLAF va continua activitatea în ceea ce privește iregularitățile. Nu toate sunt fraude cu fonduri europene, unele sunt iregularități - în continuarea întrebării dnei președinte.

Laura Codruța KOVESI:

OLAF va continua să se ocupe de iregularități.
În ceea ce privește tipologiile de fraude cele mai răspândite sunt acele tipologii referitoare la folosirea fondurilor europene în alte scopuri decât cele pentru care au fost date, folosirea unor documente false sau incomplete pentru a obține fonduri europene, corupția în legătură cu fondurile europene - aici au fost mai multe situații în România, au fost situații în care anumite firme specialziate pe întocmirea documentației au solicitat bani pentru a întocmi aceste documentații, funcționari publici au solicitat mită în bani sau alte foloase pentru a demara procedurile pentru obșinerea de fonduri europene. O altă situație care se regăsește este referitoare la achizițiile publice în care sunt implicate firme europene. Au fost situații în care anumite firme beneficiare a unor fonduri europene și-au înființat mai multe firme prin intermediar și au introdus condiții restrictive pentru contractele de achiziție publică, în așa fel încât tot aceeași firmă să folosească fondurile europene.

Nu toate constatările OLAF vizează dosare penale sau infracțiuni, sunt și situații, în care OLAF poate constata că sunt anumite iregularități. În acest caz, potrivit regulamentului, EPPO va trebui să sesizeze OLAF și să țină legătura cu autoritățile naționale competente.

Nathalie GRIESBECK, ALDE

În ceea ce privește funcționarea Parchetului - grupul meu întotdeauna a fost pentru instrumente centralizate - mixtă, centralizată și descentralizată în același timp.

Cum vedeți funcționarea fluidă ținând cont de această dublă caracteristică a Procurorului Șef European?

Va fi o provocare pentru Procurorul Șef European să facă EPPO să funcționeze ca o singură echipă. Sunt obișnuită să fac acest lucru, pentru că și DNA are o structură centrală și o structură  teritorială. Regulamentul EPPO oferă însă, în plus, foarte multe avantaje Procurorului Șef, pentru că avem Camerele permanente și avem Procurorul European Delegat, care întotdeauna va face legătura între structura centrală și procurorii europeni delegați. Cred că abilitățile de comunicare vor fi extrem de importante, dar mai important va fi stabilirea unor reguli interne, care trebuie adoptate împreună cu Consiliul Procurorilor Europeni.

De asemenea, va trebui dezvoltat un sistem de comunicare foarte rapid. Să nu uităm că în Regulamentul EPPO avem acel sistem de gestionare a cazurilor - case management - și care ne va oferi posibilitatea de a ști în orice moment ce dosare sunt în lucru și unde trebuie să discuți cu procurorii. Acest lucru se va realiza prin Procurorul European Delegat și prin Camerele permanente.

Funcționarea schimbului de informații poate să fie foarte rapid făcută în interiorul instituției și acesta este un avantaj al EPPO. Termenele în care camerele permanente trebuie să decidă, spre exemplu, asupra trimiterii în judecată a unui dosar sunt foarte scurte: trei zile, cinci zile.

Benedek JÁVOR, Grupul Verzilor

Mă bucur să vă revăd. Să revin la problema ridicată de dna Macovei. Merg către statele din Estul Europei. sunteți singura candiată care vine din această regiune. CUm ați dovedit, dispuneți de o experiență solidă în combaterea corupției din această parte a Europei, unde există rețele alcătuite din poltiicieni, grupări magiote care rulează fonduri europene. Cum vă puteți folosi de această experiență pe care o aveți în activitatea la EPPO? CUm puteți face astfel încât Parchetul să fie mult mai puternic decât celelalte instiuții?

Laura Codruța KOVESI: Cred că nu trebuie să plecăm de la idei preconcepute în ceea ce privește EPPO și să spun că într-o țară se comit mai multe fraude sau nu.

datele statistice pot să ne indice acest lucru, însă nu înseamnă că o infracționalitate nedescoperită este sau nu relevantă. Pot să spun că, investigând peste 2000 de cazuri cu fonduri europene la DNA, cunoaștem foarte bine tipologiile.

Chiar dacă provenim din sisteme juridice diferite, cu practică diferită, modul de comitere a fraudelor este aproximativ același. De aceea experiența mea internă este foarte bună atunci când va trebui să luăm decizii strategice pentru a stabili priorități. Pe de altă parte, un număr mare de fraude cu fonduri europene, într-o anumită țară, cum ați zis dvs că este în țările din Estul Europei și cum ne arată rapoartele OLAF ne arată că, uneori, fraudele cu fonduri europene pot deveni sistemice.

De aceea, una dintre prioritățile ca șef EPPO va fi nu doar aceea de a investiga cauzele complexe, cu fraude de peste 10 milioane euro, cum este atunci când vorbim de frauda cu TVA, ci este de a identifica acele zone în care corupția cu frauda europeană, chiar dacă sunt fapte mai mici, este repetitivă și riscă să devină un fenoment sistemic.

Din această perspectivă, cred că, ceea ce DNA a făcut în ultimii cinci ani și rezultatele pe care le-a obținut, și pe ceea ce înseamnă fonduri europene, dar și pe ceea ce înseamnă corupția la nivel înalt cred că este o experiență destul de bogată și care poate fi folosită în interesul EPPO.

Younous OMARJEE, Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică
Ați răspuns deja la foarte multe întrebări. Vreau să vă spun că în acest for, un număr mare dintre noi nu răspundem la aceste campanii de denigrare pe care le-am văzut și știm că snteți o persoană foarte curajoasă. Dar au existat campanii de denigrare împotriva magistraților și în alte țări. Deputațiii europeni și magistrații cred că se găsesc într-o situație foarte asemănătoare. Atunci când își fac treaba bine, își atrag ostilitate din partea puterii executive.

Lucrăm la un text cu privire la avertizorii de integritate. Aceștia au un rol important în dezvăluirea faptelor de corupție și n ce privește încălcarea normelor legii. Vreau să vă întreb dacă credeți că avertizorii de integritate ar trebui să beneficieze de protecția parchetului european. Vă întreb pentru că încă nu am trimis textul în plen.
Sunt foarte familiarizată cu instituția avertizorului de integritate. România este un stat care a adoptat o legislație specială pentru avetizorii de integritate, inclusiv snt recunoscute anumite condiții de protecție care pot fi oferite, sunt prevăzute reguli clare. Este o instituție care în România funcționeză. Decizia de a adopta o astfel de Drectivă la nivel european aparține colegislatorilor. Pot să vă spun că există o legislație specială, funcționează și noi la DNA am lucrat cu avertizori de integritate.

J. Petera - cadrul de evaluare al Parchetului European. Prerogativele sunt suficiente pntru a ancheta criminalitatea transfrontalieră?

Laura Codruța KOVESI: Necesitatea de a avea un astfel de Procuror European a fost prevăzută în Tratatul Uniunii Europene, la art 83, dacă nu mă înșel.

Revin, decizia de a extinde competența EPPO trebuie să aparțină co-legislatorilor. Este foarte greu să spun, este o competență care va trebui extinsă sau nu, dacă mă refer la un exemplu de finanțare cu fonduri europene care are ca finalitate finanțarea actelor teroriste, aș putea să spun da, cred că ar fi necesară o extindere a competențelor. Dacă ar fi să ne referim la protejarea altor valori, aș fi tentată să spun: haideți să vedem, în acest moment, dacă EPPO va funcționa, cum va funcțina și ulterior să decidem.

Această decizie aparține colegislatorilor. Ceea ce voi face, dacă voi decide această funcție este să analizez fenomenul infracțional, să facem analize cu privire la modul în care acesta se manifestă și să vedem ce proporție există legătură între frauda cu fonduri europene și alte fraude - criminalitatea organizată sau terorismul. În momentul în care, din evoluția fenomenului infracțional, simțim nevoia extinderii unor competențe sau anumitor modificări care probabil vor trebui făcute în acel moment vom trimite opiniile noastre către colegislatori. Ca procuror, noi nu facem legi, însă putem să furnizăm expertiză, putem să furnizăm opinii și, ceea ce este mai important, putem să spunem opiniile noastre atunci când există impedimente în legislația cu care noi lucrăm.