Procurorii au cerut judecătorilor de la Înalta Curte de Casație și Justiție condamnarea fostului senator Dan Șova la 9 ani închisoare pentru trafic de influență în dosarul CET Govora, susținând că pedeapsa de 3 ani închisoare dată de instanța de fond este „nejustificat de blândă”.

„Individualizarea pedepsei nu reflectă criteriile prevăzute în Codul penal. Inculpatul Dan Șova a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, însă într-o formă agravantă, având în vederea calitatea sa de demnitar. Limitele de pedeapsă se situează între 2,8 ani și 9 ani. Pedeapsa la care s-a oprit instanța de fond este nejustificat de blândă, fiind orientată spre minim. Pregătirea pe care inculpatul o are - avocat și parlamentar - impune o conduită în respectul legii și nu în disprețul legii. Se constată că Dan Șova a început activitatea infracțională în anul 2011, când a pretins folosul necuvenit, însă a continuat și după intrarea în vigoare a noului Cod penal. În considerarea pregătirii sale de avocat și parlamentar, el avea reprezentarea consecințelor faptelor sale. Scopul urmărit a fost acela de a obține venituri ilicite, pe care le-a folosit la achiziționarea unui imobil. În opinia noastră, se impune majorarea cuantumului pedepsei aplicate acestuia, menținându-se modul de executare, precum și aplicarea pedepsei complementare de la art. 66 lit. k) din Codul penal, care prevede interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție de conducere în cadrul unei persoane juridice. (...) Pedepsele să fie orientate spre maxim", a spus procurorul de ședință.

Reprezentantul DNA a mai cerut ca fostul director al CET Govora Mihai Bălan, condamnat în primă instanță la 3 ani închisoare cu suspendare, să primească 3 ani închisoare cu executare, având în vedere că acesta nu a făcut nimic pentru recuperarea prejudiciului de 1,3 milioane lei.

Pentru ce a fost condamnat Șova la 3 ani de închisoare cu executare în primă instanță

Fostul senator Dan Șova a fost condamnat la 3 ani de închisoare și confiscarea sumei de 100.000 de euro. Decizia a fost dată de completul de 3 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul CET Govora și a fost contestată atât de inculpați, cât și de DNA.

Șova a fost condamnat pentru trafic de influență, în timp ce fostul director al CET Govora, Mihai Bălan, a primit aceeași pedeapsă pentru abuz în serviciu în formă continuată, dar cu suspendare.

Mai mult, Mihai Bălan este obligat de instanță să plătească peste 1,3 milioane de lei către CET Govora.

Procurorii anticorupție l-au trimis în judecată pe senatorul Dan Șova pentru trafic de influență. Înainte de întocmirea rechizitoriului, procurorii au pus sechestru și pe vila acestuia, cumpărată din banii proveniți de la CET Govora.

Conform procurorilor, în perioada octombrie 2011 - iulie 2014, Dan Șova a pretins sume de bani și a primit în total 100.000 de euro de la o persoană denunțătoare, în schimbul traficării influenței sale pe care o avea pe lângă Mihai Bălan, director general al centralei de energie termică CET Govora SA, astfel încât acesta din urmă să asigure încheierea unor contracte de asistență juridică cu o anumită societate de avocatură, contracte de tip abonament lunar, la o valoare de 10.000 euro/lună.

Concret, spun procurorii, în urma demersurilor întreprinse de Dan Șova pe lângă Mihai Bălan, directorul general al CET Govora SA, în lunile decembrie 2011, respectiv mai 2013, acesta din urmă a încheiat două contracte de consultanță cu firma de avocatură reprezentată de martorul denunțător, cu încălcarea prevederilor legale și a normelor interne de funcționare a societății respective.

„De menționat este faptul că, încheierea unor astfel de contracte de consultanță nu-și găsea justificarea, întrucât, la acea vreme, centrala de energie termică CET Govora SA dispunea de un departament juridic în care își desfășurau activitatea 6 juriști, iar problematica dosarelor aflate în lucru nu impunea asistență din partea vreunei societăți de avocați”, arată procurorii DNA.

Magistrații susțin că directorul Mihai Bălan ar fi produs un prejudiciu în dauna CET Govora SA în valoare de 1.301.410 lei, sumă ce este considerată drept foloase necuvenite de către firma de avocatură.

„Dan Șova i-a spus persoanei denunțătoare că îi poate asigura încheierea unui contract de asistență juridică cu CET Govora SA de tip abonament lunar, uzitat la acea vreme, iar valoarea contractului va fi în cuantum de 10.000 euro/lună. În schimbul acestui serviciu, Șova a pretins de la persoana denunțătoare suma de 5.000 euro pentru fiecare lună pe perioada executării contractului, adică jumătate din valoarea lunară a viitorului contract de asistență juridică ce urma să se încheie între CET Govora și casa de avocatură respectivă”, mai arată procurorii.

DNA susține că în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012, societatea de avocați a emis lunar către CET Govora facturi pentru activitățile de asistență juridică prestate în perioada decembrie 2011 – decembrie 2012. În aceeași perioadă, Dan Șova a încasat de la societatea de avocați suma totală de 60.000 euro. Banii erau încasați în numerar, în fiecare lună, prin intermediar, la puțin timp după ce societatea de avocați încasa banii de la CET Govora.

Al doilea contract a fost încheiat în luna mai 2013, între CET Govora reprezentată tot de Mihai Bălan în calitate de director general și aceeași societate de avocatură. Onorariu a fost tot de 10.000 euro/lună. „În cea de-a doua perioadă contractuală, inculpatul Șova Dan-Coman a încasat un comision în valoare totală de 40.000 euro”, conform DNA.

„Din probele administrate a rezultat că cea mai mare parte a banilor primiți de inculpatul Șova Dan-Coman au fost orientați, în mod direct, către stingerea unei datorii provenită din obligațiile inculpatului de cumpărător al unui imobil situat în București”, explică procurorii unde au fost direcționați banii.

Procurorii au pus sechestru pe două imobile ale lui Dan Șova și Mihai Bălan, ambele în București, pentru acoperirea prejudiciului de peste un milion de lei creat CET Govora.

În acest dosar, Dan Șova a fost arestat preventiv în luna decembrie 2015, iar în luna ianuarie 2016 judecătorii i-au aprobat cererea de schimbare a măsurii arestului preventiv cu arestul la domiciliu.