UPDATE Ministerul Justiției a urcat pe site raportul prezentat joi seară de Tudorel Toader prin care cere președintelui României revocarea din funcție a procurorului șef DNA Laura Codruța Kovesi.

Raportul a fost citit în mare măsură în direct de Toader și nu aduce alte „acuzații” la adresa Laurei Codruța Kovesi.

Raportul poate fi descărcat de aici.

***** Textul inițial

Ministrul Justiției a prezentat 20 de motive pentru care a cerut revocarea Laurei Codruța Kovesi din funcția de procuror șef al DNA. El a prezentat timp de două ore ideile principale ale raportului în baza căruia a făcut propunerea și a promis că raportul va fi disponibil pe site-ul Ministerului Justiției.

Site-ul nu a mai funcționat din momentul „informării de presă” de joi seara și este nefuncțional și acum, la mai bine de 14 ore de la anunț.

Cele 20 de motive, așa cum au fost ele prezentate, pot fi ușor combătute de oricine care are minime cunoștințe juridice.

Facem precizarea că, în lipsa raportului, ne bazăm în realizarea analizei doar pe declarațiile lui Tudorel Toader.

Toader spune că raportul se bazează pe dezbateri publice din ultimul an, care au divizat societatea.

De fapt, dezbaterile publice nu au fost declanșate de Kovesi, ci de politicienii și inculpații care încearcă să-și prezinte situația în mod favorabil, inclusiv prin manipulare, la televiziunile de casă ale PSD-ALDE – Antena 3 și Sebastian Ghiță, direct interesați să o schimbe pe Laura Codruța Kovesi din funcție.

Dna Voiculescu, condamnat la închisoare în dosarul ICA, și inculpat în alte dosare controlează postul TV Antena 3, inculpat în dosare penale ca persoană juridică.

Sebastian Ghiță controlează postul România TV. Inculpat în mai multe dosare penale, titularul unui mandat de arestare internațională, Sebastian Ghiță a fugit din țară în decembrie 2016. Deși a fost localizat și prins la Belgrad, Ministerul Justiției condus de Tudorel Toader bate pasul pe loc în ceea ce privește extrădarea omului de afaceri.

Afirmația că scandalul din jurul DNA pune în pericol încetarea MCV.

Este o afirmație falsă. Nu scandalul din jurul DNA, ci corupția din administrația publică locală și centrală, încercările parlamentarilor și guvernului de a modifica legile Justiției și legile penale pun în pericol încetarea MCV.

Ultimele rapoarte MCV au fost pozitive la adresa DNA și a luptei împotriva corupției, însă au fost critice cu Legislativul și Executivul, cu încercările de dezincriminare a unor infracțiuni, grațieri sau amnistii. Totul pleacă de la dosarele penale ale politicienilor și a clientele politice, pe care parlamentarii ar vrea să le închidă „legal”.

Tudorel Toader a invocat conflictul între DNA și guvern, când DNA a început de o anchetă în legătură cu posibile infracțiuni în adoptarea OUG 13.

Ministrul Justiției a mai invocat acest aspect și în raportul prezentat în 2017 cu privire la șefa DNA, iar atunci a considerat că nu este oportună revocarea acesteia din funcție.

În plus, DNA a explicat clar că ancheta privea eventuale infracțiuni ce ar fi fost comise în legătură cu adoptarea OUG 13, și nu oportunitatea. Curtea Constituțională a dat dreptate Guvernului, dar DNA a renunțat la anchetă în aceeași zi.

Practic, DNA s-a supus deciziei CCR, deși judecătorii constituționali au vorbit doar despre faptul că nu poate fi anchetată oportunitatea adoptării unei OUG, nu și despre infracțiunile ce ar fi fost comise în jurul acesteia.

Toader a invocat și controlul Inspecției Judiciare, care a verificat activitatea managerială la DNA în vara anului trecut.

Așa cum anticipam într-un articol publicat înainte de anunțul lui Tudorel Toader, ministrul s-a folosit de partea de raport a Inspecției Judiciare și a ignorat complet partea care era favorabilă Laurei Codruța Kovesi.

Trebuie însă precizat că membrii Consiliului Superior al Magistraturii au adoptat forma ce atestă că lucrurile merg foarte bine la DNA, iar Laura Codruța Kovesi a avut o activitate managerială foarte bună. În plus, implicit, CSM a respins partea de raport care constata deficiențe managerial și abateri disciplinare ale lui Kovesi.

Este de notorietate scandalul din cadrul echipei de 6 inspectori judiciari iscat în momentul controlului de la DNA. Trei dintre ei au susținut contrariul celorlalți trei.

Au fost înregistrate 3 conflicte juridice de natură constituțională la CCR. Invocă decizia CCR pe cazul OUG 13, neprezentarea Laurei Codruța Kovesi la comisiile de anchetă ale Parlamentului și ancheta în cazul Belina, unde DNA nu poate cerceta oportunitatea trecerii insulei Belina la Consiliul Județean Teleorman și, ulterior, la Tel Drum, despre care DNA spune că este controlată de Liviu Dragnea.

Situația OUG 13 am explicat-o mai sus.

În cazul neprezentării în fața comisiei speciale, Kovesi s-a bazat pe hotărâri ale Curții Constituționale din 2006 prin care se preciza că magistrații nu pot fi chemați pentru raport în Parlament, stabilind că asta ar fi o implicare a politicului în actul de justiție.

Toader a invocat, însă, o altă decizie a CCR, dată în octombrie 2017, care spune negru pe alb că șefa DNA trebuie să se prezinte în fața comisiei. Toader a omis să precizeze că decizia CCR a venit după ce Kovesi a refuzat să se prezinte în fața comisiei, astfel că ministrul nu poate invoca o decizie ulterioară faptei, deoarece deciziile CCR sunt valabile doar pentru viitor.

În cazul anchetei în dosarul Belina, Curtea Constituțională a decis că DNA poate ancheta hotărârile de guvern, dar Tudorel Toader a decis invers, astfel că afirmația sa nu este decât o minciună pentru a manipula.

Toader a acuzat că răspunsul scris transmis de Kovesi comisiei speciale este incomplet.

Se pune întrebarea cum a ajuns la Tudorel Toader răspunsul Laurei Codruța Kovesi, în condițiile în care acesta se afla doar la comisie, iar Toader nu este parlamentar. În plus, Toader nu a explicat cum a ajuns la concluzia că că răspunsul ar fi incomplet.

Toader a vorbit despre comportamentul discreționar și autoritar.

Ministrul nu a dat niciun exemplu în sprijinul afirmației sale.

Tudorel Toader a afirmat că șefa DNA coordona personal anchetele penale, inclusiv cea privind OUG 13.

Sigur că procurorii sunt independenți în anchete, iar șefii parchetelor nu au voie să se implice și să ceară anumite soluții în dosare. Însă nimic nu interzice procurorilor să ceară părerea șefilor sau colegilor în anumite chestiuni de drept.

În plus, în cazul anchetelor în care lucrează doi sau mai mulți procurori, unul dintre ei trebuie să aibă rol coordonator.

Ministrul a fost deranjat de faptul că Laura Codruța Kovesi a afirmat că procurorii au închis dosare și nu s-au recuperat prejudicii după decizia CCR privind abuzul în serviciu.

Ministrul s-a arătat deranjat că Kovesi a prezentat în raportul de bilanț pentru 2017 și dosarele clasate în cursul anului trecut. Kovesi nu a făcut altceva decât să prezinte efectele unei decizii a Curții Constituționale, mai ales că a avut implicații asupra unui număr foarte mare de dosare (peste 270) cu prejudicii de peste 148 de milioane de euro.

Toader acuză și interviurile acordate de Kovesi, inclusiv că a vorbit de modificările legislative și că se teme de desființarea DNA. Afirmațiile, spune Tolader, afectează imaginea României.

Imaginea României nu este afectată în niciun caz de interviurile sau declarațiile procurorului șef al DNA, ci de faptele de corupție ale celor care astăzi cer revocarea lui Kovesi, de banul public care ajunge în buzunarele politicienilor și ale clientelei politice.

Toader nu a dat vreun exemplu în care să arate că Laura Codruța Kovesi a trecut de limitările impuse de legea privind statutul magistraților.

În plus, Kovesi a acordat interviuri pe aceleași teme și în presa din România. De ce doar presa străină este invocată?

Toader spune că România nu are nicio legătură cu situația juridică în care se află Polonia. În România, nimeni nu a schimbat procurorii șefi și șefii de instanțe.

Se încearcă acum acest lucru, dar trebuie să-i amintim lui Tudorel Toader că el însuși a inițiat un proiect de lege prin care încerca să schimbe modalitatea de revocare și numire a șefilor de parchete în sensul că ministrul Justiției, în speță Tudorel Toader, ar fi cel care ar decide numirile și revocările din funcție.

Societatea civilă, CSM, ambasadele statelor partenere, UE și organizațiile profesionale ale magistraților au reușit să oprească această schimbare ce ar fi dus la subordonarea completă a procurorilor politicului.

Toader acuză și încercarea de a obține „condamnări cu orice preț”.

Scopul procurorilor este acela de aflare a adevărului și de a aduna probe împotriva inculpaților, dar și în favoarea inculpaților. Faptul că Laura Codruța Kovesi a folosit verbul „a decapa” nu înseamnă că Kovesi a cerut administrarea de probe doar împotriva inculpaților.

Dovadă este bilanțul DNA, care arată că cele mai multe dosare primesc soluția de clasare din lipsă de probe împotriva inculpaților, și un procent mic ajunge în instanță prin trimiterea în judecată.

Neimplicarea procurorului șef în identificarea comportamentelor abuzive, cu referire la procurorul Negulescu. Toader invocă informațiile din spațiu public.

Procurorul șef al DNA nu are în atribuții anchetarea din punct de vedere al comportamentului sau a imoralității procurorilor din subordine. Acesta este atributul exclusiv al Inspecției Judiciare, fapt pe care și ministrul Justiției ar trebui să-l cunoască.

Ministrul acuză falsificarea unor transcrieri după interceptări.

Toader nu a dat, nici măcar la insistențele jurnaliștilor, vreun exemplu.

Toader acuză și tergiversarea soluționării unor cauze penale. El invocă dosarul Microsoft.

Am precizat mai sus că procurorii sunt independenți în anchetă, iar șefii nu au dreptul să intervină în activitatea procurorului de caz. Kovesi ar fi încălcat independența procurorului dacă ar fi intervenit.

În plus, răspunderea pentru anchetă, pentru administrarea probelor și a altor acte de urmărire penală este exclusivă a procurorului de caz.

De altfel, în dosarul Microsoft a lucrat procurorul Mihaiela Iorga Moraru, proaspăt trimisă în judecată chiar de DNA pentru favorizarea făptuitorului prin încercarea de a ajuta un urmărit penal într-un alt dosar.

Tudorel acuză și lipsa de reacție în evaluarea unor procurori, cu referire la DNA Ploiești. Toader invocă din nou „opinia publică”.

Am precizat mai sus că verificarea activității procurorilor în legătură cu anchetele penale este atributul exclusiv al Inspecției Judiciare.

În plus, ministrul Justiției nu a așteptat finalizarea verificărilor declanșate de Inspecția Judiciară în acest caz, fapt ce ar putea duce la aflarea adevărului față de acuzațiile aduse procurorilor de la DNA Ploiești.

De altfel, ministrul Justiției a declarat public că nu va aștepta ancheta Inspecției Judiciare și că a luat deja decizia. Pentru un ministru al Justiției, această afirmație este una gravă. Este o ignorare a prezumției de nevinovăție pe care el însuși a mai invocat-o.

Trebuie precizat că Ministrul Justiției a luat decizia de a propune revocarea lui kovesi fără să o întrebe pe șefa DNA dacă are sau nu ceva de spus în apărarea sa sau a procurorilor din subordine.

Toader vorbește despre arestări ilegale și erori judiciare.

Tudorel Toader face o greșeală nepermisă pentru un ministru al Justiției, dar mai ales pentru un profesor de drept și fost membru al Curții Constituționale. Arestările nu sunt făcute de procurori, ci de către Judecători, în baza propunerilor făcute de procurori.

În plus, dosarele penale trimise spre judecare trec prin camera preliminară, acolo unde se analizează legalitatea trimiterii în judecată, viciile de procedură, dacă procurorii au respectat legea în efectuarea anchetei. Deciziile judecătorului de cameră preliminară pot fi contestate, astfel că un alt judecător, de la o instanță superioară, verifică din nou dosarul.

Ulterior, dosarul trece prin alte două complete în care se judecă fondul dosarului.

Afirmația ministrului Justiției legată de erorile judiciare făcută doar în cazul șefului DNA, fără a vorbi de procurorii de caz și de judecătorii care au luat decizii, este rău intenționată.

Trebuie precizat că Toader nu a dat niciun exemplu de eroare judiciară, chiar dacă presa a făcut presiuni pentru a fi nominalizat un singur caz de eroare judiciară.