Grupul statelor anticorupție a Consiliului Europei a publicat raportul pentru 2017 în ceea ce privește România și lupta împotriva corupției. Membrii GRECO remarcă faptul că din 13 recomandări, doar două au fost îndeplinite satisfăcător, iar alte 4 doar parțial, în timp ce 7 dintre ele nu au fost deloc implementate în cursul anului trecut.

GRECO a criticat dur modificările aduse la legile Justiției și modalitatea prin care acestea au trecut ca vântul prin comisia „Iordache”, iar ulterior prin cele două camere ale Parlamentului.

„GRECO nu poate ignora faptul că, ulterior furnizării informațiilor în luna iunie, Guvernul a prezentat în august 2017 o propunere / pachet legislativ privind sistemul judiciar, care a condus la un nou val de proteste masive și reacții negative, care au considerat că propunerile reprezintă o amenințare la adresa independenței sistemului judiciar. Profesia magistraților s-a alăturat în mare parte protestelor. Într-o mișcare descrisă ca fiind fără precedent, mai mult de jumătate dintre judecătorii și procurorii români a semnat un memorandum în vederea renunțării la acest proiect legislativ, subliniind că a fost lansat fără consultări prealabile corespunzătoare, evaluări de impact, detalii privind conținutul și motivele etc”, se arată în raportul GRECO.

„Având în vedere obiectivele specifice ale prezentei recomandări xiii, aceste propuneri par să fie orientate, la o primă vedere, în direcția opusă. În data de 19 octombrie 2017, mass-media a raportat că proiectele controversate ale Guvernului - în pofida unor opinii predominant negative – ajung totuși la Parlament și, la începutul lunii noiembrie 2017, au fost raportate în presă proteste publice (care implicau și partide și personalități din opoziție) împotriva propunerilor din Parlament”, mai notează experții.

GRECO au reținut că toate cele trei proiecte de modificare a legilor Justiției provin de la același grup de 10 parlamentari, și nu de la Guvern. În plus, modificările vin în plin context conflictual, cu acuzații de manipulare instituțională și de intimidare a sistemului judiciar.

„Niciunul dintre acestea nu este însoțit de notă de fundamentare, ci de o simplă expunere de motive de o pagină. De asemenea, GRECO nu poate ignora faptul că aceste modificări au loc într-un context în mod particular conflictual, marcat de acuzațiile de manipulare instituțională și de intimidare a sistemului judiciar, observate deja în momentul vizitei la fața locului”, se precizează în raport.

GRECO mai notează că forma finală a acestor legi va fi examinată atent, dar a criticat dur modul în care au fost adoptate.

„De asemenea, GRECO regretă faptul că procedura de urgență se aplică acestor texte și că acestea nu sunt însoțite de o documentație explicativă și de susținere corespunzătoare. Astfel, GRECO nu poate concluziona că prezenta recomandare a fost implementată, nici măcar parțial”.

în concluziile generale ale raportului, grupul de experți anticorupțe arată că „România a implementat satisfăcător sau a tratat în mod satisfăcător numai două dintre cele treisprezece recomandări cuprinse în raportul de evaluare aferent rundei a patra. Alte patru recomandări au fost parțial implementate, iar șapte nu au fost implementate”.

Concluziile generale ale grupului de experți anticorupție sunt „global nesatisfăcătoare” și a decis invitarea șefului delegației române să prezinte un raport privind progresele înregistrate în implementarea recomandărilor restante cât mai curând posibil și cel mai târziu până la data de 31 decembrie 2018.

„În plus, în conformitate cu Regula 34 alineatele 2 și 3, GRECO solicită șefului delegației să prezinte informații cu privire la amendamentele propuse prin proiectele de legi menționate, până la data de 15 ianuarie 2018, în perspectiva unui raport ad-hoc”, subliniază GRECO.