România a făcut foarte puține progrese în adoptarea de măsuri pentru a preveni corupția în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor și pentru a răspunde la îngrijorările legate de controversata sa reformă a sistemului judiciar, atrage atenția GRECO, în două rapoarte făcute publice marți.

Organismul anticorupție al Consiliului Europei își exprimă preocuparea profundă în special în legătură cu faptul că autoritățile române au ignorat complet recomandarea de a se renunța la crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, transmite Agerpres.

Prin urmare, GRECO face apel la autoritățile române să ia măsuri hotărâte pentru a obține progrese tangibile cât mai repede posibil, se arată într-un comunicat de presă al Consiliului Europei. În acest context, GRECO salută anunțul făcut de premierul Viorica Dăncilă la 4 iunie privind intenția de a renunța la controversatele reforme din domeniul justiției.

Într-un raport de evaluare a progreselor în implementarea măsurilor recomandate în 2015 pentru a preveni corupția în rândul parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, GRECO precizează că România a respectat pe deplin doar patru dintre cele 13 recomandări. Autoritățile române au implementat parțial trei recomandări și nu au implementat șase.

Într-un raport de follow-up de evaluare a respectării recomandărilor transmise într-un raport ad-hoc privind reforma judiciară pregătit în cadrul procedurii urgente de evaluare din 2018, GRECO relevă că autoritățile au implementat doar una dintre cele cinci recomandări.

În privința parlamentarilor, GRECO evidențiază că autoritățile române nu au revizuit încă, așa cum a fost cerut, regulile și practicile procesului legislativ. În ciuda apelului GRECO de a limita folosirea procedurilor de urgență la circumstanțe excepționale, autoritățile au continuat să le folosească pentru a adopta amendamente juridice importante.

Organismul anticorupție al Consiliului Europei evidențiază de asemenea, printre neajunsuri, lipsa unui mecanism eficient de aplicare a codului de conduită pentru parlamentari și sfera limitată a incriminării conflictelor de interese.

GRECO își exprimă de asemenea regretul că încă nu a fost introdus un set solid de restricții în privința cadourilor pentru parlamentari și că aplicarea sancțiunilor pentru parlamentarii care au fost găsiți incompatibili sau în conflict de interese în urma unei decizii finale a instanței rămâne ineficientă în practică. Nu au fost înregistrate progrese nici în privința implementării regulilor pentru reglementarea activității de lobby, se mai menționează în comunicatul de presă.

GRECO recunoaște ca un pas pozitiv revizuirea sistemului de imunități de către Camera Deputaților și introducerea de criterii și de fundamente pentru ridicarea imunității parlamentare, dar face apel la autorități să adopte prevederi similare și pentru Senat și să asigure implementarea lor eficientă.

În privința reformelor din sistemul de justiție, GRECO atrage atenția că majoritatea încercărilor recente ale autorităților române de a reduce statutul limitărilor pentru anumite fapte de corupție, dacă vor fi trecute într-o lege, ar submina grav lupta împotriva corupției.

Adoptarea de către Consiliul Suprem al Magistraturii (CSM) a Planului de Integritate pentru sistemul judiciar introduce câteva măsuri de conștientizare privind prevenirea și combaterea corupției, dar există nevoia de a întări rolul și eficiența managerilor din cadrul instanțelor și parchetelor.

GRECO critică în special lipsa de acțiune pentru rezolvarea nevoii unor criterii obiective de selecție în numirea și demiterea procurorilor și pentru întărirea rolului CSM în acest proces. Organismul anticorupție al Consiliului Europei își exprimă de asemenea regretul că amendamente legislative recente și jurisprudența Curții Constituționale au sporit rolul executivului în numirea procurorilor de rang înalt.

De fapt, consecințele amendamentelor legislative cu privire la funcțiile de procuror de rang înalt din România constituie o chestiune extrem de îngrijorătoare pentru GRECO. Atacurile neîntrerupte ale actorilor politici asupra procurorilor de rang înalt, demiterea șefei Direcției Naționale Anticorupție (Laura Codruța Kövesi - n.r.) și încercarea de a-l demite pe Procurorul General (Augustin Lazăr - n.r.) întăresc suspiciunile în privința obiectivelor reale ale acestor amendamente, adoptate prin proceduri de urgență și prin nerespectarea standardelor statului de drept, se mai precizează în comunicat.

În continuarea sa la raportul de evaluare ad-hoc din 2018, GRECO recunoaște unele progrese obținute prin eliminarea incompatibilităților pentru judecători și procurori și salută unele măsuri inițiale în privința pensionării anticipate a procurorilor și judecătorilor. Totuși, instituția își exprimă regretul că nu au fost obținute încă rezultate tangibile pentru a rezolva majoritatea lipsurilor existente.

GRECO își exprimă îngrijorarea profundă în legătură cu faptul că autoritățile au ignorat complet recomandarea de a se renunța la crearea secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Raportul atrage atenția că noua legislație include mai multe amendamente privind numirile și demiterile procurorilor de rang înalt, independența funcțională a procurorilor, responsabilitatea personală a judecătorilor și procurorilor, care, luate împreună, reprezintă amenințări serioase la independența sistemului judiciar.

Pentru că problemele menționate în raportul ad-hoc sunt extrem de relevante pentru a patra rundă de evaluare a măsurilor anticorupție în privința parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, GRECO a decis să continue să evalueze respectarea de către România a recomandărilor incluse în cele două rapoarte.

Având în vedere faptul că aspectele vizate de raportul ad-hoc sunt în mod special relevante pentru temele examinate în cadrul celei de-a patra Runde de evaluare a măsurilor anticorupție în privința parlamentarilor, judecătorilor și procurorilor, GRECO decide să continue să evalueze conformitatea României cu recomandările în curs de implementare cuprinse în cele două rapoarte în cadrul procedurii de conformitate în curs de desfășurare aferente Rundei a patra de evaluare.

Luând în considerare faptul că nivelul respectării recomandărilor rămâne "global nesatisfăcător", România va rămâne supusă procedurii de monitorizare a GRECO.

GRECO a cerut autorităților române să răspundă în privința progreselor înregistrate până la 30 iunie 2020.