Înalta Curte de Casație și Justiție începe vineri dezbaterile în cameră preliminară în dosarul "Revoluției", în care fostul președinte Ion Iliescu este acuzat de infracțiuni contra umanității.

UPDATE

Fostul președinte Ion Iliescu nu s-a prezentat la Înalta Curte de Casație și Justiție, avocatul său explicând că acesta nu este obligat să vină în instanță în această fază a procesului.

"Nu vine, pentru că este reprezentat. Suntem într-o procedură care nu presupune în mod obligatoriu prezența. Ne aflăm în camera preliminară. Haideți să vedem dacă după procedura de cameră preliminară va începe judecata", a spus Georgescu.

+++

La acest prim termen al procesului, un judecător de cameră preliminară va analiza cererile și excepțiile ridicate de inculpați, dar și de către părțile civile și Asociația 21 Decembrie 1989, relatează Agerpres.

Potrivit site-ului Instanței supreme, pentru ziua de vineri este anunțat un program special, având în vedere că la acest termen al procesului au fost emise citații pentru aproximativ 5.000 de persoane.

Dosarul Revoluției a fost trimis în instanță de procurorii militari în aprilie.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și generalul (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați în acest dosar de săvârșirea de infracțiuni contra umanității.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relațiilor dintre România și URSS, după momentul "Praga 1968", dar și ca urmare a stării de nemulțumire profundă și generală din societate, s-a coagulat și a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului președinte Nicolae Ceaușescu, dar care urmărea menținerea României în sfera de influență a URSS.

"Această grupare complotistă a fost formată atât din civili (latura politică), cât și din militari (latura militară), cu toții marginalizați într-un fel sau altul prin deciziile fostului președinte. Componenții grupului au aparținut principalelor două filoane militare (MApN și Direcția Securității Statului), de la nivel mediu până la vârf, dar și structurilor civile ale statului român. Desigur, nu doar membrii acestui grup au manifestat atitudini ostile regimului Ceaușescu, însă prin funcțiile deținute (implicit, influențele exercitate), dar mai ales prin raportare la evoluția istorică (începând cu 22 decembrie 1989), se poate afirma, fără echivoc, faptul că doar acest grup s-a dovedit eficient în demersul său", susțin procurorii militari.

Procurorii militari mai susțineau că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acționat abil și eficient în preluarea puterii politice și militare în decembrie 1989. Astfel, întreaga forță militară a României - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securității Statului, precum și Gărzile Patriotice -, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia.

Potrivit anchetei, începând cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansată o amplă și complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni și dezinformări), coordonată de unii componenți ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată și asumată de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei "psihoze generalizate a terorismului" ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.