"Restituie la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Secția Parchetelor Militare, cauza privind pe inculpații Iliescu Ion, Voican Voiculescu Gelu și gl. (rtr.) Rus Iosif, trimiși în judecată prin rechizitoriul nr. 11/P/2014 din 5 aprilie 2019 al acestei unități de parchet. (...) Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii pentru procuror, persoanele vătămate, părțile civile, părțile responsabile civilmente și inculpați. Pronunțată în camera de consiliu, astăzi, 21 mai 2021", se arată în decizia instanței, conform Agerpres.

În octombrie 2020, același judecător a decis excluderea mai multor probe din dosar, Parchetul Militar având la dispoziție un termen de cinci zile pentru a remedia neregularitățile din rechizitoriu și pentru a comunica instanței dacă menține dispoziția de trimitere în judecată a inculpaților ori solicită restituirea cauzei.

Astfel, ÎCCJ a admis atunci mai multe cereri și excepții invocate în dosarul Revoluției atât de către părți civile, cât și de Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu, fiind excluse mai multe probe ca urmare a constatării neregularității rechizitoriului întocmit de procurorii militari.

Magistratul a constatat neregularitatea rechizitoriului în dosarul Revoluției întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Parchetelor Militare la data de 5 aprilie 2019.

Instanța a dispus, în octombrie 2020, excluderea din materialul de urmărire penală a mai multor probe: actele intitulate "declarații" ce conțin relatările făcute de Gelu Voican Voiculescu și Ion Iliescu în fața Comisiei senatoriale; rapoartele întocmite de Comisia senatorială privind evenimentele din decembrie 1989 și documentele ce au stat la baza întocmirii acestora; sinteza aspectelor ce rezultă din analizele efectuate de Parchetul Militar în perioada 1990-1994 în cauzele privind evenimentele din decembrie 1989; punctul de vedere preliminar al SRI privind evenimentele din decembrie 1989; documentarul privind Marele Stat Major din cadrul MApN; "Cartea revoluției române. Decembrie 1989" de Sergiu Nicolaescu; documentele de arhivă ale Statului Major General privind evenimentele din decembrie 1989 cu referire la acțiunile întreprinse de Direcția de Cercetare a Armatei pentru perioada 17.12.-31.12.1989, datate mai 1991.

De asemenea, au fost excluse din materialul probator declarații date de zeci de persoane vătămate.

Dosarul Revoluției a fost trimis în instanță de procurorii militari în luna aprilie 2019, în proces fiind citate peste 5.000 de părți civile. Procesul a fost blocat mai mult de un an, pentru discutarea unor cereri și excepții ridicate de părțile din dosar.

Fostul președinte Ion Iliescu, fostul viceprim-ministru Gelu Voican Voiculescu și generalul (rtr.) Iosif Rus, fost șef al Aviației Militare, sunt acuzați în acest dosar de săvârșirea infracțiunilor contra umanității.

Ion Iliescu nu s-a prezentat la niciun termen al procesului.

Conform rechizitoriului, pe fondul degenerării relațiilor dintre România și URSS, după momentul "Praga 1968", dar și ca urmare a stării de nemulțumire profundă și generală din societate, s-a coagulat și a evoluat o grupare dizidentă care a avut drept scop înlăturarea fostului președinte Nicolae Ceaușescu, dar care urmărea menținerea României în sfera de influență a URSS.

Procurorii militari susțin că gruparea din jurul lui Ion Iliescu a acționat abil și eficient în preluarea puterii politice și militare în decembrie 1989.Astfel, întreaga forță militară a României - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securității Statului, precum și Gărzile Patriotice, începând cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispoziția Consiliului Frontului Salvării Naționale și conducerii acestuia.

"Din același moment, grupul de decizie politico-militară al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stănculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, înaintat în grad militar și numit ministru al Apărării) și Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic și militar, urmărind accederea la puterea politică a unui grup preconstituit și legitimarea politică în fața poporului român", precizau procurorii.

Potrivit anchetei, începând cu seara de 22 decembrie 1989 ar fi fost lansată o amplă și complexă activitate de inducere în eroare (diversiuni și dezinformări), coordonată de unii componenți ai Consiliului Militar Superior (structură aflată în subordinea CFSN), acceptată și asumată de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetările au vizat faptul că prin instaurarea unei "psihoze generalizate a terorismului" ar fi fost create numeroase situații de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

"Din cercetări a rezultat că psihoza teroristă ar fi fost indusă cu intenție prin diversiuni și dezinformări și a provocat, după 22 decembrie 1989, un număr de 862 de decese, 2.150 de răniri, lipsirea gravă de libertate a sute de persoane, vătămări psihice. Aceste consecințe tragice au fost mult mai grave decât cele ale represiunii exercitate în intervalul 17 - 22 decembrie 1989 (orele 12,00)", menționau procurorii militari.

Ancheta a stabilit că aceste diversiuni și dezinformări ar fi creat condițiile condamnării și execuției cuplului Ceaușescu printr-un proces penal simulat.

"Probatoriul administrat în cauză relevă că inculpații Ion Iliescu și Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat în mod direct prin aparițiile televizate și emiterea de comunicate de presă (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea și diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceaușescu și ar fi acceptat și asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu funcții de conducere din MApN, fără a interveni pentru stoparea lor", susțineau procurorii.

Potrivit Parchetului General, Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviației Militare, ar fi intervenit în noaptea de 22 spre 23 decembrie 1989, fără drept și în deplină cunoștință de cauză, asupra planului de apărare a Aeroportului Internațional Otopeni și ar fi contribuit astfel la moartea a 48 de persoane (40 de militari și 8 civili), precum și la rănirea gravă a altor 15 persoane.

"La  23 decembrie 1989 a emis ordinul diversionist de schimbare a cocardelor tricolore ale elicopterelor aparținând Regimentului 61 Boteni, fapt ce ar fi dus la deschiderea focului fratricid, implicit la rănirea unor persoane. A emis și alte ordine militare, conduite care în afara rezultatelor concrete enunțate ar fi contribuit la agravarea psihozei teroriste. Urmarea imediată a acestor conduite a fost complexă, a presupus producerea unor rezultate multiple asupra unui număr mare de persoane și ar fi generat o stare de pericol pentru existența unei părți însemnate a populației civile de pe întregul teritoriu al României", precizau anchetatorii.