Dosarele Revoluției din '89, clasate la finalul anului trecut, au fost redeschise. Măsura a fost luată de Bogdan Licu, procuror general interimar, care a infirmat soluția dată de procurorii din subordinea sa. „Au fost cercetări incomplete”.

Judecătorii au dispus redeschiderea cauzelor ce privesc evenimentele din Decembrie 1989, atunci când au existat mii de răniți și morți, fără ca cineva să răspundă pentru ce s-a întâmplat în timpul Revoluției.

Practic, Înalta Curte a confirmat redeschiderea anchetelor care au fost închise sub motive hilare. 

Soluția de clasare, dată în 2015: Victimele s-au împușcat singure, pe fondul oboselii și stresului

Pe 23 octombrie 2015, Parchetului General explica într-un comunicat că procurorii militari au făcut cercetări pentru două perioade distincte ale Revoluției: 16-22 decembrie 1989 și după 22.12.1989.

În prima, este indicat ca fiind vinovat fostul dictator Nicolae Ceaușescu.„Folosindu-se de pârghiile puterii absolute pe care o deținea în partid și în stat, Nicolae Ceaușescu, cu aprobarea Comitetului Politic Executiv al Partidului Comunist Român, a acționat, încă de la început, pentru reprimarea brutală a manifestațiilor, dispunând implicarea unor forțe supranumerice și eterogene, aparținând miliției, securității și armatei.În baza deciziilor și ordinelor primite de la nivel central, conducerea politică și militară locală, sub directa coordonare a unor factori de conducere politică și militară de la nivel central, a luat măsuri pentru punerea în executare a acțiunii de reprimare și a ordonat intervenția forțele de ordine, care a avut ca rezultat uciderea, rănirea prin împușcare, vătămarea corporală și reținerea unui număr mare de persoane”, susțin procurorii militari.

De altfel, în acest caz, au fost trimise deja în judecată și condamnate unele persoane, astfel că investigațiile împotriva lor nu mai pot fi continuate.

„S-a constatat însă că persoanele cu funcții de conducere și execuție, politice și militare, de la nivel central și local, implicate, în perioada 16-22.12.1989, în organizarea, conducerea, coordonarea și punerea în executare a măsurilor de reprimare a manifestanților au fost judecate și condamnate definitiv, existând în cauză autoritate de lucru judecat”, mai spun procurorii.

Pentru a doua perioadă, procurorii dau vina pe vidul de putere din acele zile de după fuga lui Nicolae Ceaușescu și pe teama revenirii acestuia la putere cu ajutorul unor forțe fidele, contrarevoluționare.

„Dacă până la momentul în care fostul președinte Nicolae Ceaușescu a părăsit sediul C.C. al P.C.R., forțele de ordine au acționat, în baza ordinelor și măsurilor dispuse de factorii politici și militari, împotriva manifestanților care demonstrau pentru înlăturarea regimului comunist, libertate și democrație, după acest moment, în condițiile în care euforia generală privind victoria revoluției a fost urmată în scurt timp de o stare de teamă privind posibilitatea revenirii lui Nicolae Ceaușescu la conducerea țării, cu ajutorul unor forțe fidele, nu a mai existat o acțiune a organelor statului împotriva manifestanților, ci o acțiune comună îndreptată, conform percepției create, împotriva unor elemente contrarevoluționare, care acționau împotriva voinței întregii populații”, explică procurorii militari.

Magistrații pun totul „pe fondul lipsei de cooperare și coordonare”, dar și pe „oboseală și stres.

„De asemenea, starea de oboseală și stres acumulată a afectat aprecierea lucidă și obiectivă a realității înconjurătoare, existând situații în care dispozitive militare, mixte, ori civile au deschis, cu ușurință, focul asupra unor imobile, inclusiv asupra unor autoturisme aflate în deplasare care nu au oprit la filtrele organizate, în condițiile existenței doar a unor bănuieli neverificate că s-ar fi efectuat focuri de armă din direcția imobilelor sau autoturismelor respective. Pe fondul aceleași stări de oboseală și stres, au existat și situații în care s-au executat focuri de armă între militari din incinta aceleiași unități sau între unități militare”, mai spun procurorii militari în ordonanța prin care au clasat dosarul.

Peste 4.000 de victime. Niciun vinovat

Astfel, dosarul a fost închis și nimeni nu va fi tras la răspundere pentru moartea a peste 1.000 de oameni și rănirea a altor 3.000 de persoane în evenimentele din decembrie '89.Procurorii ar fi motivat clasarea dosarului prin faptul că infracțiunile s-ar fi prescris.

Clasarea dosarului în care se investigau crimele din timpul Revoluției Române a veniyt în octombrie 2015 după ce procurorii au reluat cercetările într-un alt dosar important - Dosarul Mineriadei din 1990.Faptele din cele două dosare pot fi asemănătoare, dar cu precizarea că la Revoluția Română numărul victimelor a fost mult mai mare și au fost implicată armata română. Dacă în cazul Mineriadei din 1990 se fac cercetări pentru crime împotriva umanității, infracțiuni ce nu se prescriu, în cazul Revoluției au fost investigate fapte mai puțin grave prin comparație, care s-au prescris deja.

În dosarul Mineriadei, Ion Iliescu are acum calitatea de suspect, alături de fostul premier Petre Roman, fostul ministru al Apărării, Victor Atanasie Stănculescu, fostul director al SRI, Virgil Măgureanu și alte persoane.