Anunțul a fost făcut de Codruț Olaru, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii. S-a aflat despre aceste protocoale după ce CSM a cerut tuturor instituții din Justiție să comunice dacă au avut astfel de documente între 2005-2018.

UPDATE „Personal cred că este de bun augur ca societatea să știe că procurorii nu au acționat obscur, nu au acționat cu metode la limita legii, de aceea parte din propunerile dumneavoastră sunt absolut justificate, cred însă că trebuie creat contextul global al analizei acestui gen de informații”, a spus Codruț Olaru, în cadrul ședinței plenului CSM.

Vicepreședintele CSM a mai spus și că Inspecția Judiciară a demarat procesul de desecretizare a protocolului semnat cu SRI.

„Să fim onești: Inspecția Judiciară a comunicat datele pe care le-am solicitat. Mai mult decât atât, ca să fim onești până la capăt, IJ chiar a precizat în adresă că au demarat, începând cu data de 21 martie, procedura de declasificare a acelui protocol, deci nu se pune problema de alte nuanțe în raport cu IJ. Eu cred că ar fi benefic să evaluăm global, începând cu cel pe care noi, CSM, l-am încheiat (protocol - n.r.) în anul 2012 și pe care l-am denunțat în anul 2017. Nu plec de la o prezumție de lipsă de obiectivitate în raport cu IJ. Categoric, nu. Dacă o să considerăm de comun acord că aceasta este pârghia cea mai bună pentru sistemul judiciar, categoric vom decide în acest sens”, a mai spus Olaru.

********* Textul inițial

Centralizarea s-a realizat pe baza informațiilor primite de Consiliul Superior al Magistraturii, fără ca protocoalele să fie trimise CSM de către instituțiile din Justiție.

„Am primit corespondență cu entități din sistemul judiciar după cum urmează: Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Înalta Curte de Casație și Justiție, Inspecția Judiciară și trebuie amintit faptul că și la nivelul CSM a fost încheiat un astfel de protocol, un protocol care este denunțat din anul 2017 de către vechea conducere a Consiliului, la inițiativa tuturor membrilor Consiliului. (...) Pe cale de consecință, toate celelalte entități din sistemul judiciar, că ne referim la Școala Națională de Grefieri, la Institutul Național al Magistraturii, la celelalte instanțe și parchete de la nivelul curților de apel, tribunale și judecătorii, pentru perioada 2005-2018, nu au încheiat astfel de protocoale”, a spus Codruț Olaru în cadrul ședinței plenului CSM.

„Pe cale de consecință, toată situația viza doar o corespondență minimală pe care am purtat-o cu aceste instituții. Obiectul punctual specific al acestor protocoale, dat fiind faptul că am discutat și discutăm despre o corespondență clasificată, nu a putut fi atașat pentru a putea fi transmis public din considerente care sunt lesne de înțeles, pe cale de consecință tuturor membrilor le adresez rugămintea să poată, la nivelul structurii de securitate a Consiliului, să analizeze punctual corespondența cu aceste instituții. Cred că ar trebui să ne menținem punctul de vedere pe care l-am îmbrățișat cu toți în ședința din 20 martie, să insistăm să primim toate aceste protocoale, urmând ca analiza să o realizăm împreună la nivelul membrilor CSM”, a mai spus Olaru.

APADOR-CH consideră benefică desecretizarea protocolului, dar critică faptul că a fost secret

„În România persistă încă o tendință a autorităților publice de a ține secrete documente care, de la bun început, ar trebui să aibă caracter public. În această categorie de documente secretizate în mod excesiv se includ și protocoalele de colaborare, cooperare etc. dintre diversele instituții și autorități publice. Procedurile de interacțiune dintre aceste entități ar trebui să fie pe deplin transparente, publice, nu doar pentru că aceasta este o cerință rezonabilă într-o societate democratică, ci și pentru că transparența are un rol deloc de neglijat pentru prevenirea și remedierea posibilelor încălcări de lege sau de principii democratice care ar putea exista în reglementările ascunse examenului critic al opiniei publice.

Cu privire la conținutul protocolului din 2009, recent desecretizat, dintre SRI și PICCJ, APADOR-CH consideră că protocolul conține prevederi privind constituirea de echipe comune procurori-lucrători SRI (art. 3 lit. g din protocol) și de planuri comune pentru constatarea, printre altele, de infracțiuni "grave” (art. 17 al. 2 din protocol) ori de planuri comune de acțiune în "cauze complexe”, planuri întocmite pe baza analizei situației operative, deci în raport de speța concretă (art. 22, art, 25 din protocol). Aceste prevederi justifică presupunerea rezonabilă că lucrătorii SRI au avut acces la conținutul unor doare penale, cel puțin al dosarelor pentru care au fost instituite respectivele echipe comune și au fost întocmite planuri comune de acțiune”, susține organizația pentru drepturile omului, APADOR-CH.