Șeful statului nu e de acord cu multe dintre schimbările dorite de ministrul Justiției și promite să fie "foarte activ" în această chestiune.

"A reușit ministrul Justiției să demonstreze că se poate și mai netransparent și mai neclar și mai incert decât până acum. Niciodată n-am avut până acum o astfel de procedură viciată de legiferare. Un pachet de legi asumat de ministru, cerut avize, toate negative, nu se lasă ministrul, se duce fără să aibă drept de inițiativă legislativă în Parlament, își dă fizic proiectele din mână, parlamentari din coaliție iau aceste proiecte și le prezintă ca și cum le-ar fi creat acasă și acum avem inițiativă parlamentară. Așa nu se legiferează", a declarat joi Klaus Iohannis, referindu-se la legile justiției.

El a admis că unele prevederi sunt bune, oportune și necesare, dar în rest are loc "o ciopărțire a legislației", inclusiv în cazul redefinirii abuzului în serviciu.

Klaus Iohannis nu crede că trebuie să existe un prag valoric pentru a defini abuzul în serviciu:

"Un funcționar sau un demnitar poate să facă abuz în serviciu și contra intereselor publice și acela e greu de cuantificat. Aici e nevoie de o discuție aprofundată și de bună credință, or chiar această bună credință e greu de găsit și greu de văzut în toată dezbaterea pe care o avem".

 

Șeful statului nu e de acord nici modificările ce vizează Inspecția Judiciară, apreciind că aceasta trebuie să rămână la CSM, care, potrivit Constituției, e garantul independenței Justiției: "Argumentele vehiculate în spațiul public în ultima vreme că oamenii nu s-ar înțelege acolo la Inspecție, că unii are avea o părere, alții au altă părere, acestea sunt detalii care se pot remedia foarte ușor, dar principiul este unul care este ancorat în Constituție, bine că este ancorat și este foarte simplu: CSM reprezintă justiția, nu Parlamentul. Parlamentul legiferează, Parlamentul creează legislația, sistemul judiciar o aplică. Aceste lucruri nu pot și nu trebuie să fie amestecate".

Totodată, Iohannis a spus că nu e nevoie de o lege privind răspunderea magistraților, întrucât ea este prevăzută în legislație. 

Șeful statului a reiterat faptul că, pentru el, "obiectivul principal este păstrarea independenței justiției și păstrarea eficienței și eficacității în sistemul de justiție": "Sper ca, din dezbaterea parlamentară, să reiasă proiecte de legi care într-adevăr fac bine justiției și nu fac rău independenței justiției. Voi fi foarte activ în acest proces legislativ și voi face uz de toate prerogativele prezidențiale".

Întrebat dacă are încredere în ministrul Justiției, președintele României a replicat:

"Pur instituțional, probabil v-ați aștepta să spun că am toată încrederea, dar experiența ultimelor luni nu îmi permite să spun așa ceva".

 

Pe de altă parte, șeful statului a subliniat faptul că are încredere în justiția românească: "De aceea mă și implic în mod excepțional, fiindcă, de obicei, nu mă implic într-o procedură legislativă în curs, ci la final. Dar cred că tema este atât de importantă pentru România și pentru români, încât este bine să-mi exprim anumite puncte de vedere înainte, iar acestea două pot să le repet și îmi face plăcere, justiția trebuie să fie independentă de politic și justiția este în momentul de față independentă și își face treaba".

Întrebat dacă referendumul pe care l-a anunțat la începutul anului rămâne o opțiune, președintele nu a dat un răspuns clar, nedorind să-și dezvăluie strategia politică: "Sunt dispus să folosesc absolut toate pârghiile și prerogativele prezidențiale pentru a interveni în acest proces în sensul păstrării independenței justiției".