Curtea de Apel București a decis miercuri că poate începe judecarea inculpaților în ”Dosarul Revoluției”, însă decizia nu este definitivă și poate fi atacată în trei zile de când a fost comunicată.

Astfel, Ion Iliescu, Gelu Voican Voiculescu și Iosif Rus, acuzați de ”săvârșirea infracțiunilor contra umanității”, pot fi acum judecați.

Potrivit minutei de ședință, CAB a respins cererile și excepțiile invocate de către inculpatul Iliescu Ion, inculpatul gl.(rtr.) Rus Iosif, Asociația 21 Decembrie 1989, Apărător ales, avocat Briciu Vasile pentru părțile civile reprezentate, Apărător ales, avocat Sârbu Alina Cristina, pentru partea civilă Boieșan Radu succesor al persoanei vătămate Boieșan Petru Mircea, Apărători aleși, avocați Popescu Traian și Ghioca Gheorghe, pentru părțile civile/vătămate Vinersar Mihai Sebastian, Vinersar Elena Georgeta și Vinersar Silviu Alexandru, Avocat Sârbu Alina Cristina, apărătorul desemnat din oficiu, pentru părțile civile/persoane vătămate asistate și părțile civile/persoane vătămate Vlase Elena și Vlase Hortensia, ca neîntemeiate. Ia act că avocat Ștefan Popescu, pentru partea civilă Olteanu Eduard Spinel, a renunțat la excepția necompetenței Curții de Apel București după persoană.

Pe 24 februarie, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a stabilit că nu are competența să judece dosarul "Revoluției", cauza fiind trimisă la Curtea de Apel București. Motivul invocat de Instanța supremă a fost acela că, la data faptelor reținute în rechizitoriu, respectiv 22 - 30 decembrie 1989, Ion Iliescu nu era șeful Guvernului, ci doar președinte al CFSN.

"În concret, s-a constatat că în perioada 22 decembrie 1989, orele 16,00 - 30 decembrie 1989, unul dintre inculpați (Ion Iliescu - n.r.) nu a deținut funcția de șef al Guvernului României, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale și, ulterior, de președinte al aceluiași organism, iar un alt inculpat (Gelu Voican Voiculescu - n.r.), în perioada 22 decembrie 1989, orele 16,00 - 27 decembrie 1989, nu a deținut funcțiile de membru al Guvernului României, respectiv de viceprim-ministru, ci pe aceea de membru al Consiliului Frontului Salvării Naționale, organ central de putere distinct de instituția Guvernului României. În consecință, față de funcțiile deținute de inculpați în perioadele menționate,în raport cu dispozițiile Codului de procedură penală care reglementează competența după calitatea persoanei, a fost stabilită în favoarea Curții de Apel București", spunea ICCJ.