Comisia Europeană a creat în 2006 un mecanism special pentru susținerea României în drumul său de reformare a sistemului judiciar și a luptei împotriva corupției.

Mecanismul de Verificare și Cooperare (MCV) a fost creat odată cu intrarea țării noastre în Uniunea Europeană pentru a ajuta România (dar și Bulgaria, țară ce a intrat și ea în UE în data de 1 ianuarie 2007) să ajungă din urmă celelalte state membre.

EurActiv.ro vă prezintă un istoric al acestor rapoarte din 2007 până astăzi, dar și evoluția unor instituții importante din țara noastră.

Ministrul Justiției își dorește ridicarea acestui Mecanism de Verificare și Cooperare, dar cu mâna lui pare că tocmai a prelungit această supraveghere din partea Comisiei Europene.

Din istoric se vede ușor de ce politicienii își doresc stoparea MCV: ei sunt principalii actori negativi remarcați în fiecare an.

Raportul din 2007 – unul negativ, dar încurajator

Primul raport MCV a fost dat în iunie 2007 și nota că „România și-a amplificat eforturile, la cele mai înalte niveluri, în lupta împotriva corupției. Chiar dacă aceste eforturi sunt recunoscute, rămân multe de făcut. Progresele realizate în scurta perioadă de timp care s-a scurs de la instituirea mecanismului de cooperare și verificare sunt încă insuficiente”.

Experții Comisiei Europene scriau în primul raport despre „problemele adânc înrădăcinate, în special corupția” și despre necesitatea unor instituții puternice la nivelul parchetelor.

Schimbările sistemului corupt, cu legislație neclară nu se pot face, spuneau experții, fără „să fie respectată în mod strict separarea puterilor executivă, legislativă și judecătorească și să existe o voință politică și condiții politice stabile”.

Concluzia primului raport a fost că „în ansamblu, România a înregistrat unele progrese în reforma sistemului judiciar”, dar că „progresul înregistrat în domeniul tratamentului judiciar al corupției la nivel înalt este încă insufficient”.

Raportul din 2008 - DNA începe să miște, Parlamentul pune piedici prin legi

Al doilea raport al Comisiei Europene notează că „în primul an în calitate de stat membru UE, România a continuat să facă eforturi în vederea remedierii deficiențelor care, altfel, ar împiedica aplicarea eficace a legislației, politicilor și programelor europene. Cu toate acestea, în domenii cheie cum ar fi lupta împotriva corupției la nivel înalt, nu s-a făcut încă dovada unor rezultate convingătoare”.

Deși experții constatau un parcurs pozitiv al DNA, rezultatele erau încă slabe.

Raportul MCV nota pentru prima dată preocuparea parlamentarilor de a modifica legislația în favoarea inculpaților. Este vorba despre Legea care prevedea modificări legate de anchetarea și urmărirea în justiție a proceselor penale.

Ne amintim că proiectul de lege la care făceau referire experții europeni prevedea între altele, limitarea urmăririi penale la 6 luni, autorizarea percheziționării, interceptării sau înregistrării comunicațiilor doar cu informarea prealabilă a suspectului, iar frauda cu un prejudiciu de până la 9 milioane de euro ar fi fost considerată infracțiune minoră, cu o sancțiune maximă de 5 ani de închisoare.

„Dacă vor fi promulgate, aceste modificări ar afecta substanțial negativ eficiența anchetelor penale în România, în general. Ele ar afecta, de asemenea, anchetele comune împreună cu statele membre, lupta împotriva terorismului și urmărirea în justiție a criminalității transfrontaliere”, era o concluzie a raportului.

Raportul din 2009. Momentul în care MCV a dat soluția grăbirii proceselor penale

Până în 2009, o mare problemă în justiție era cea a proceselor lungi, iar multe se terminau după prescrierea faptelor. Una dintre cauze era întreruperea procesului penal prin excepții de neconstituționalitate.

Astfel, până se pronunța Curtea Constituțională, procesul bătea pasul pe loc luni întregi. Iar astfel de excepții se ridicau ori de câte ori doreau avocații.

„Va fi important ca executivul să convină cu legiuitorul asupra modificării legii privind funcționarea Curții Constituționale, astfel încât să se elimine suspendarea judecării cauzelor atunci când pârâtul/învinuitul invocă excepția de neconstituționalitate. Tot astfel, excesele de natură procedurală care implică invocarea excepției de ilegalitate, care duce, la rândul său, la suspendarea judecării cauzei, trebuie limitate prin lege. Aceste probleme, care duc la întârzieri inacceptabile, ar trebui abordate fie în dezbaterile viitoare privind codurile de procedură fie, mai devreme, prin modificarea normelor de punere în aplicare relevante”, era soluția experților.

Ceea ce a dus la o scurtare foarte mare a timpului petrecut în instanțe.

Raportul din 2010, unul total negativ. Excepția - DNA

Timid, dar sigur, DNA avea cele mai bune rezultate dintre instituțiile monitorizate. În raport era notat numărul în creștere a dosarelor de corupție la nivel înalt, trimiterile în judecată și numărul de hotărâri judecătorești definitive.

În rest, Comisia Europeană constata numai „deficiențe importante în eforturile României de a realiza progrese în cadrul MCV. România nu a demonstrat un angajament politic suficient de a sprijini procesul de reformă și de a imprima direcția acestui proces, iar factorii de decizie din sistemul judiciar au manifestat o anumită reticență de a coopera și de a își asuma responsabilități”.

2011. Raport MCV negativ pe confiscarea produselor infracțiunii

Experții europeni notau în acest raport că „eficacitatea luptei împotriva corupției este afectată de existența unor probleme grave în sistemul de recuperare a produselor infracțiunii. În România, bunurile obținute în mod ilegal sunt confiscate într-o foarte mică măsură, în principal din cauza posibilităților limitate de confiscare prevăzute de lege, a practicilor judiciare restrictive și a lipsei unui comportament proactiv din partea organelor de urmărire penală”.

Totuși, Comisia Europeană remarca faptul că, de la ultimul raport anual, „România a luat măsuri semnificative în vederea îmbunătățirii eficienței procedurilor judiciare”.

2012. Cel mai dur raport MCV. „Lovitura de stat” a fost oprită

Pentru România, 2012 a fost unul dintre cei mai grei prin care a trecut statul de drept. O „lovitură de stat”, așa cum a fost denumită de presă, analiști și politicieni, a fost oprită prin intervenția presei, ambasadelor și a Comisiei Europene.

Ne amintim cum USL, condusă de liberalul Crin Antonescu și social-democratul Victor Ponta, a vrut să schimbe peste noapte regulile Curții Constituționale pentru a-l putea suspenda și demite pe președintele de atunci, Traian Băsescu.

Evenimentele au fost relatate în raportul MCV în termeni foarte duri.

„Comisia consideră că măsurile adoptate recent de Guvernul României generează preocupări serioase privind respectarea principiilor fundamentale. Aceste măsuri au fost luate într-un sistem politic excesiv de polarizat, în care neîncrederea dintre entitățile politice și acuzațiile sunt o practică obișnuită; totuși, acest context politic nu poate explica natura sistematică a mai multor acțiuni. Deși anumite acțiuni pot fi explicate parțial de această polarizare politică, acțiunile respective ridică îndoieli serioase privind angajamentul față de respectarea statului de drept sau privind modul în care este înțeles statul de drept într-un sistem democratic pluralist. Contestarea la nivel politic a unor decizii judiciare, subminarea Curții Constituționale, răsturnarea unor proceduri stabilite și eliminarea unor mecanisme-cheie prin care puterile în stat exercită controlul asupra activității celorlalte puteri pun sub semnul întrebării angajamentul guvernului de a respecta statul de drept și independența controlului jurisdicțional”.

Pentru prima dată, în raportul MCV apărea și mass-media. Fără a le indica cu nume și prenume, raportul făcea referire la manipulările făcute de o parte a presei și care au un impact grav asupra societății.

„În special, Comisia este extrem de îngrijorată de informațiile privind manipulările și presiunea care afectează instituțiile și membrii sistemului judiciar și care, în cele din urmă, au un impact grav asupra întregii societăți. Deși prezentul raport analizează ultimii cinci ani în ansamblu, controversele actuale reprezintă o amenințare gravă la adresa progreselor realizate până acum și ridică întrebări serioase în ceea ce privește viitorul reformelor deja lansate”.

Ne mai amintim că președintele de atunci al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, i-a înmânat la Bruxelles lui Victor Ponta un set de 11 probleme ce trebuiesc rezolvate de premierul României pentru a ieși din haosul creat de USL din ambiția de a-l demite pe Traian Băsescu.

Raportul nota faptul că „în unele domenii importante, schimbările s-au produs în primul rând ca rezultat al presiunii externe. Faptul că este nevoie de o presiune externă ridică întrebări cu privire la caracterul durabil și ireversibil al reformei, întrebări accentuate în contextul evenimentelor recente”.

Politicienii au fost puși la colț și din cauza refuzului dat de multe ori DNA-ului, care cerea aviz pentru urmărirea penală a mai multor politicieni.

„Faptul că parlamentarii condamnați pentru infracțiuni grave, precum corupția, pot fi încă prezenți la ședințe afectează imaginea Parlamentului - în numeroase sisteme parlamentare există practica suspendării parlamentarilor trimiși în judecată în astfel de cazuri și practica excluderii acestora în cazul condamnării”.

Raportul din 2013 - Campanii mediatice de hărțuire și presiuni asupra justiției

Evenimentele din 2012 care au generat cele mai dure reacții din partea Comisiei Europene și ale ambasadelor au determinat emiterea unui raport MCV după numai șase luni, nu după un an cum era obișnuit.

Pe lângă criticile aduse politicienilor, și mass-media partizană, de manipulare, și acțiunile Consiliului Național al Audiovizualului au fost criticate dur.

„Comisia a primit numeroase rapoarte privind acte de intimidare sau hărțuire comise împotriva unor persoane care lucrează în instituții judiciare și anticorupție importante, inclusiv amenințări cu un caracter personal împotriva judecătorilor și a familiilor acestora și campanii mediatice de hărțuire. Comisia ar dori, de asemenea, să atragă atenția asupra rolului mijloacelor de informare în masă. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum și anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activității de supraveghere desfășurată de Consiliul Național al Audiovizualului.

Situația sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoțită de o protecție corespunzătoare a instituțiilor și a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum și pentru a pune la dispoziție măsuri reparatorii eficiente”.

Raportul din 2014: „Marțea Neagră” și scandalul revocării șefilor din DNA

În ianuarie 2014, Comisia dădea publicității raportului ce analiza evenimentele din 2013. Au fost două puncte importante tratate de experții europeni: cel în care guvernul Ponta schimba brusc șefi din DNA cu alții fără nicio procedură transparentă de selecție și episodul „Marțea Neagră”, al cărui protagonist a fost actualul ministru al Justiției, Florin Iordache.

„Pe baza rapoartelor MCV publicate până în prezent se poate observa că progresele nu au fost ușor de obținut, iar cele obținute într-un domeniu pot fi îngrădite sau negate de regrese în alt domeniu. În decembrie 2013, acțiunile Parlamentului au demonstrat că principiile și obiectivele centrale ale reformei continuă să fie puse la încercare – pentru reiterarea acestor principii a fost necesară intervenția Curții Constituționale”.

Numirilor temporare în posturi de adjuncți la DNA au fost revocate, iar Ministrul Justiției a pus alți șefi.

„În urma criticilor exprimate de public și de CSM a avut loc un al doilea proces de numire, caracterizat într-o mai mare măsură de consens, în cazul căruia normele au fost respectate și care s-a soldat cu un set diferit de numiri permanente. Momentul ales a provocat, de asemenea, îngrijorări în rândul publicului în sensul că se făcea o legătură cu deciziile DNA privitoare la persoane politice, precum și critici politice la adresa procurorilor”, se preciza în raport.

Experții au făcut referire pe larg și la evenimentele din decembrie 2013, cunoscute sub numele „Marțea Neagră”, atunci când s-au făcut modificări la Codul penal și au fost adoptate de Parlament fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile.

Modificările aveau drept scop scoaterea parlamentarilor din sfera de aplicare a legislației aplicabile infracțiunilor de corupție, precum luarea de mită, traficul de influență și abuzul în serviciu.

„Printre alte dispoziții importante se numără și redefinirea conflictului de interese în vederea scoaterii unei serii largi de categorii de persoane de sub incidența răspunderii în cazul săvârșirii unei infracțiuni. S-ar părea că o altă modificare propusă are ca efect eliminarea oricăror urmări legate de corupție în cazul persoanelor care au primit deja o condamnare sau o pedeapsă”.

Un raport pozitiv în 2015. Cu excepția deciziilor Parlamentului

Anul 2014 a adus intrarea în vigoare a noilor Coduri (Penal și de Procedură Penală), iar Comisia Europeană a apreciat modul în care Justiția a „adoptat” rapid instituția judecătorului de cameră preliminară și a judecătorului de drepturi și libertăți.

„Trecerea la noile coduri a fost o reușită, principalele instituții conlucrând în mod eficace în acest context: Ministerul Justiției, Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), CSM, Ministerul Public și Institutul Național al Magistraturii (INM). Magistrații români au dovedit că se pot adapta la noile coduri fără să-și întrerupă activitatea. Unele măsuri inovatoare, cum ar fi posibilitatea încheierii de acorduri de recunoaștere a vinovăției, par să fi fost deja utilizate cu succes”.

Raportul pozitiv a fost stricat din nou de politicieni, care au pus bețe-n roate justiției prin refuzul de a permite DNA să investigheze sau să ceară arestarea unor demnitari.

„În cea mai mare parte a anului 2014, încercările DNA de a convinge Parlamentul să ridice imunitatea unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete și aplicarea măsurilor de detenție preventivă nu au dat niciun rezultat. Această tendință a fost inversată în ultima parte a anului 2014, când Parlamentul a ridicat imunitatea mai multor parlamentari anchetați de DNA într-un dosar important de corupție. Răspunsul Parlamentului la solicitările DNA pare arbitrar și lipsit de criterii obiective. În schimb, președintele României a răspuns pozitiv tuturor solicitărilor de ridicare a imunității unor miniștri”.

Tot în 2014 a fost luată în calcul o lege a amnistiei ce ar fi scăpat de procese sau de anchete politicienii corupți.

„Respingerea Legii amnistiei de către Parlament în noiembrie 2014 a transmis un semnal pozitiv în ceea ce privește opoziția față de o lege care ar conduce la exonerarea unor persoane condamnate pentru infracțiuni de corupție. Cu toate acestea, faptul că la numai o săptămână de la acest vot ideea unui nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost din nou vehiculată în Parlament sugerează că dezbaterea pe acest subiect nu a fost închisă”, era concluzia raportului dat publicității în 2015.

Ianuarie 2016: cel mai bun raport pentru România, umbrit tot de acțiunile politicienilor

Ultimul raport emis până la cel de astăzi a fost cel mai apreciativ la adresa justiției din România. Anchetele, dar și condamnările venite din instanță pe numele multor politicieni pentru corupție la nivel înalt sunt „un semn că tendința subiacentă în ceea ce privește independența justiției este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege”.

Comisia Europeană a notat însă faptul că în 2015 au existat din ce în ce mai multe voci critice la adresa magistraților „exprimate de către politicieni și în mass-media, precum și lipsa de respect față de hotărârile judecătorești”, printre aceștia fiind și președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.

„În 2015, Parlamentul a refuzat aproximativ o treime din cererile formulate de DNA de ridicare a imunității unor parlamentari pentru a permite inițierea de anchete sau aplicarea măsurilor de arest preventive”, a mai notat Comisia Europeană.

Ministrul Justiției vrea ridicarea MCV, dar pregătea pe ascuns grațieri și dezincrimiări de infracțiuni

Miercuri este așteptat de la Bruxelles un nou raport MCV ce va evalua anul 2016. Foarte probabil, acest raport va conține referiri și la evenimentele din ianuarie 2017.

Este vorba despre încercarea guvernului de a adopta pe furiș ordonanțe de urgență ce ar grația numeroși politicieni condamnați, inclusiv liderul PSD Liviu Dragnea, dar și ștergerea prejudiciilor constatate prin hotărâri judecătorești definitive, cum ar fi cel de 60 de milioane de euro din dosarul privatizării frauduloase a ICA, condamnatul fiind Dan Voiculescu, cel care controlează postul de televiziune Antena3.

Intervenția președintelui Klaus Iohannis a dus la stoparea pentru moment a acestor ordonanțe de urgență care au fost la un pas de a fi adoptate fără niciun fel de consultare publică, pe furiș, fără o dezbatere în Parlament și fără a avea opiniile specialiștilor din sistemul judiciar.

Cu doar câteva zile înainte, ministrul Justiției, Florin Iordache, spunea încrezător: „Noi trebuie să spunem, ca stat, că România îndeplinește toate condițiile și condiționalitățile pentru a fi ridicat MCV”.

Răspunsul de la Comisia Europeană a venit în aceeași zi: „Urmează să prezentăm raportul pe 2016 și vom rămâne deschiși cooperării și pentru anul viitor. Dar, în acest an, așa cum am spus, nu se va întâmpla (ridicarea MCV - n.r.)”, a spus secretarul general adjunct al Comisiei Europene, Paraskevi Michou.