Peste 1.500 de persoane audiate, 90 de inculpați, peste 20 de milioane de lei prejudiciu, dosar cu zeci de mii de pagini. Acestea sunt principalele cifre ale unuia dintre cele mai voluminoase dosare instrumentate de DNA și trimis spre judecată.

Dosarul are ca punct central Casa Națională de Asigurări de Sănătate, o instituție prin care se scurg fonduri uriașe din fondul alocat din bugetul României.

Procurorii descriu amănunțit în rechizitoriu cum se extrăgeau banii alocați bolnavilor către firme cu activități fictive, care decontau tratamente medicale la domiciliu neefectuate vreodată.

Bolnavi în stare gravă, aflați personal la rând pentru a-și depune dosarul, erau refuzați din lipsă de fonduri, deși șefii Casei de Asigurări de Sănătate București știau că a  acordat prioritate avocaților care depuneau sute de dosare pentru bolnavi fictivi.

Printre cei trimiși în judecată se numără fostul șef al CNAS, Marian Burcea, dar și muți subalterni ai săi și administratori și firme de servicii medicale.

Procurorii arată că, pe 6 iunie 2017, Lucian Bara (președintele C.A.S.M.București la acea vreme) și Ovidiu Munteanu (managerul Direcției Relații Contractuale) au fost indignați când au văzut bolnavi care au venit personal să depună dosare la CASMB, situație în care au hotărât că nu le vor acorda prioritate în raport cu avocații care depuneau sute de dosare.

Ulterior, Bara „a respins cererile asiguraților care au venit aduși de ambulanțe, deși a văzut că erau în stare gravă și cunoștea că avocații au depus dosare în numele unor pacienți fictivi", dezvăluie procurorii DNA.

Reacția vehementă a lui Lucian Bara este reflectată de convorbirea telefonică pe care aceste o are cu Munteanu:

 

Lucian Bara: „Ce dracu a scos curva aia iar… din ambulanță, de acolo? Păi, da, dar nu trebuia să intre înăuntru, frate!"

Ovidiu Munteanu: „Tontu ’ ăla de la poartă i-a lăsat și m-am trezit cu ei la recepție, ce vrei… las că sunt jos acuma, le ia buletinele și pleacă…. Agentul de la ușă are interzis să mai primească tărgi”.

Mai multe detalii ies la iveală din rechizitoriul procurorilor legate de modul de operare și încrengăturile din jurul CNAS.

Concret, procurorii spun că, în perioada ianuarie 2016 – august 2017, a fost constituit un grup infracțional organizat prin care, „sume de bani în valoare totală de 13.189.553,76 lei din fondurile Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului București (CSAMB) au fost fraudate prin decontarea nelegală a unor servicii de îngrijiri medicale la domiciliu fictive, inclusiv pe baza unor dosare medicale întocmite în fals, cu implicarea unor funcționari din cadrul CSAMB, sub protecția unor persoane din conducerea instituției, dar și din conducerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate”.

DNA explică și că în multe situații, dosarele medicale cu pacienți fictivi au avut prioritate la decontare și aprobare, în timp ce solicitările pacienților asigurați care, în mod real, ar fi avut dreptul să beneficieze de servicii medicale la domiciliu, erau refuzate.

„Pentru evitarea depistării fraudelor se întocmeau, în fals, raportări lunare de servicii medicale necesare decontărilor, iar în paralel erau introduse și șterse date din sistemul informatic unic integrat al C.N.A.S prin accesarea fără drept a acestuia, astfel încât în sistem să apară că serviciile medicale au fost efectuate în realitate”.

Prejudiciul total în acest dosar este de aproximativ 20 milioane de lei. Procesul va începe la Curtea de Apel București.