Laura Codruţa Kovesi a atacat la CEDO decizia de revocare din funcţia de şef al DNA, potrivit unui răspuns al Parchetului general pentru G4media.

UPDATE "Nu este vorba despre bani. Prin cererea pe care am făcut-o nu am solicitat plata unor despăgubiri, ci vorbim de o chestiune de principiu. Am solicitat CEDO să constate că mi-au fost încălcate, în această procedură de revocare, anumite drepturi fundamentale: dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv. Practic, ce s-a întâmplat? Într-o procedură în care eu nu eram parte şi vă reamintesc Curtea Constituţională a avut spre judecare un potenţial conflict, pe de o parte între Guvernul României şi preşedintele României, între ministrul Justiţiei şi preşedinte pe de altă parte, eu nu am fost citată, nu am avut dreptul să îmi fac apărare, nu am avut posibilitatea să intervin în proces. Mi s-a aplicat o procedură a revocării de către Curtea Constituţională, cu toate că, în Legea Curţii Constituţionale, această atribuţie de revocare sau de sancţionare a procurorilor cu funcţii de conducere nu este prevăzută. Deci, este o chestiune de principiu. Mai mult decât atât, a fost o decizie definitivă, ea nu poate fi atacată. Orice cetăţean al acestei ţări, care este supus unei proceduri prin care este sancţionat disciplinar sau este revocat din funcţie, are dreptul să conteste această măsură. Or, decizia CCR a fost definitivă fără drept de a fi contestată şi astfel am apreciat că mi s-a încălcat dreptul la un recurs efectiv. Este o chestiune de principiu", a declarat Kovesi, miercuri dimineață, conform Agerpres.

Fosta şefă a DNA a susţinut că nu solicită despăgubiri la CEDO, ci doreşte "stoparea îngenuncherii procurorilor".

"Nu am solicitat niciun fel de despăgubiri, ci doresc stoparea îngenuncherii procurorilor, doresc stoparea aplicării unei astfel de proceduri abuzive şi altor procurori cu funcţii de conducere, pentru că această decizie poate fi invocată ca precedent pentru revocarea oricărui procuror care deţine o funcţie de conducere în Ministerul Public. Aşa cum am declarat şi la finalul mandatului meu de procuror-şef, când am declarat că acest atac urmăreşte îngenuncherea statului român, prin aceste atacuri şi prin aceste modalităţi se încearcă stoparea activităţii procurorilor, se încearcă stoparea independenţei procurorilor, se încearcă înlăturarea din funcţie a procurorilor care doresc să continue lupta anticorupţie şi care doresc să investigheze cauze. Sunt lucruri pe care le-am mai spus şi anterior. (...) Prin această acţiune nu doresc repunerea pe funcţie. De fapt, nici nu este posibil acest lucru. Demersul este unul care vizează o chestiune de principiu, nu vizează situaţia mea, reinstalarea pe funcţie sau obţinerea unor despăgubiri", a explicat Kovesi

+++

"Am formulat în luna decembrie 2018 o plângere, în nume personal, la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în care am arătat că au fost încălcate mai multe drepturi prevăzute în Convenția Europeană a Drepturilor Omului în ceea ce privește revocarea din funcția de procuror șef al DNA ca urmare a Deciziei nr.358 din 30 mai 2018 pronunțată de Curtea Constituțională. Motivele pe care le-am invocat în acțiune au vizat faptul că, prin decizia sa, Curtea Constituțională a hotărât revocarea din funcție, deși, nu am avut calitatea de parte în conflictul soluționat de instanța constituțională, nu am fost citată în fața Curții Constituționale și nu am avut posibilitatea de a avea cel puțin calitatea de „intervenientă” pentru a exprima un punct de vedere în apărarea mea", a declarat Laura Codruţa Kovesi în răspunsul pentru G4media, dat prin intermediul Biroului de presă al Parchetului general.

Kovesi a mai precizat că a reclamat și faptul că nu există în dreptul intern un temei de drept prin care să poată fi exercitată o cale de atac împotriva deciziei Curții Constituționale de anul trecut, care l-a obligat pe președintele Klaus Iohannis să semneze decretul de revocare a Laurei Codruța Kovesi.