UPDATE

Laura Codruța Kovesi a explicat pentru Biziday că, prin hotărârea sa, CEDO a stabilit că a existat ”o încălcare a dreptului la un proces echitabil, deoarece decizia Curții Constituționale a limitat posibilitatea de a ataca decizia de revocare în fața unei instanțe de judecată, chiar dacă aceasta a afectat dreptul meu la viață profesională”.

”Persoanele nu ar trebui să fie subiect al deciziilor Curților Constituționale, ci doar principiile. Ceea ce stabilește CEDO este că persoanele trebuie să aibă întotdeauna dreptul și posibilitatea reală de a ataca o decizie de revocare în fața unei instanțe de judecată. Hotărârea CEDO constată că procedura ad hoc prin care s-a decis revocarea mea a fost lipsită de legitimitate. Ar trebui să medităm cu privire la faptul că, într-un stat european, procedura care a condus la decizia de revocare a procurorului-șef al DNA a fost realizată cu încălcarea drepturilor fundamentale, cum ar fi dreptul la un proces echitabil și libertatea de exprimare”, a afirmat Kovesi pentru Biziday.

+++

CEDO a decis marți că statul român i-a încălcat drepturile prin revocarea din fruntea DNA.

Instanța din Strasbourg a stabilit că statul român a încălcat articolul 6 privind dreptul la un proces echitabil și articolul 10 privind libertatea de exprimare a Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Laura Codruța Kovesi a fost demisă din funcție în 9 iulie 2018 printr-un decret semnat de Klaus Iohannis, obligat de o decizie a Curții Constituționale care a stabilit că ”președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcție a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, doamna Laura Codruța Kövesi”.

”Într-un stat de drept, hotărârile Curții Constituționale trebuie, toate, respectate. Tocmai de aceea, judecătorilor constituționali le revine responsabilitatea uriașă ca, în asigurarea supremației Constituției, să nu se îndepărteze de la spiritul acesteia, care se fundamentează pe tradițiile democratice ale poporului român și pe idealurile Revoluției din Decembrie 1989. Însă hotărârile Curții Constituționale trebuie respectate și aplicate nu numai de către președintele României, ci și de majoritatea politică, o majoritate care decide modificări legislative cu impact major asupra statului de drept”, explica decizia de semnare a decretului Mădălina Dobrovolschi, purtătoarea de cuvânt a președintelui la acea vreme.

Pe 11 iulie, aflat la summitul NATO de la Bruxelles și întrebat de jurnaliști de ce a revocat-o pe Laura Codruța Kovesi de la conducerea DNA, Klaus Iohannis a declarat că el respectă statul de drept și Constituția, și nu spune aceste lucruri ”de complezență sau slogan”.

”Eu îmi doresc pentru țara mea o întărire a statului de drept. Și atunci, este evident că primul om în stat este primul care respectă statul de drept, respectă deciziile Curții Constituționale. Drept pentru care am pus în aplicare decizia Curții Constituționale”, a spus președintele, adăugând că prin decizia de revocare nu și-a schimbat părerea despre DNA și Kovesi, care au făcut ”o treabă foarte bună”.

Procedura de demitere a fost inițiată de ministrul de atunci al justiției Tudorel Toader, care a prezentat diverse motive puerile, precum interviurile în presa străină date de Kovesi.

Raportul său a primit aviz negativ din partea CSM astfel că Tudorel Toader s-a dus la Curtea Constituțională, care, la 30 mai 2018, a constatat existenta unui conflict juridic de natură constituțională, pe acest subiect, între ministrul justiției și președinte și a decis că Iohannis trebuie să semneze decretul de revocare.

După ce Kovesi s-a adresat CEDO acuzând încălcarea unor drepturi fundamentale: dreptul la un proces echitabil, dreptul la apărare, dreptul la un recurs efectiv, Toader își exprima scepticismul față de demersul fostei șefe a DNA: ”Este un om liber și se poate adresa oricărei instanțe din România sau europeană. Pot să spun însă că deciziile Curții Constituționale sunt definitive de la momentul publicării în Monitorul Oficial, ceea ce înseamnă că nu sunt cu cale de atac. La CEDO se duce partea dintr-un proces nemulțumită de decizii definitive rămase la instanțele de drept comun".