Biroul Procurorului Public European (EPPO, Parchetul European), la care participă 22 de țări ale Uniunii Europene, a fost lansat în iunie 2021 cu misiunea de a ancheta și urmări infracțiunile susceptibile să afecteze interesele financiare ale Uniunii, în special frauda cu TVA transfrontalieră și criminalitatea transnațională.

"În spatele acestor fraude se află organizații infracționale care operează de pretutindeni în Europa și sunt foarte flexibile", a explicat Laura Kovesi în interviul acordat telefonic agenției de presă franceze.

"Temerea noastră principală este că, dacă le lăsăm să prospere, dacă le lăsăm să câștige putere financiară, acestea pot deveni cu siguranță mai violente și pot fi o reală amenințare pentru securitatea noastră", a adăugat ea. "Ne confruntăm cu infractori extrem de periculoși".

Cel de-al treilea raport anual al EPPO, publicat vineri, arată o creștere puternică a numărului de anchete inițiate: 1371 în 2023, pentru un prejudiciu total estimat la 19,2 miliarde de euro. Din acest total, 339 se referă la fraude cu TVA.

"E nevoie de un contabil, de un avocat"Potrivit șefei Parchetului european, bandele sunt tentate în mod frecvent să treacă de la traficul de droguri, "foarte riscant", la infracțiuni financiare, "mai ușoare", în care "e nevoie doar de un contabil, un avocat sau o persoană care știe să vorbească și prin care se pot câștiga mulți bani".

Din totalul anchetelor noi, 566 s-au desfășurat în Italia, care este de departe prima țară din acest punct de vedere, acest lucru explicându-se însă în primul rând prin rolul "foarte activ" al Guardia di Finanza, garda financiară italiană.

În România, Laura Kovesi a fost cel mai tânăr procuror general din țară și prima femeie în această funcție, înainte de a trece în fruntea parchetului național anticorupție, amintește AFP.

Tenacitatea ei în anchetarea abuzurilor clasei politice i-a atras antipatii în rândul guvernului român și a fost demisă din acest post, cu puțin timp înainte de a fi numită șefă a nou înființatului parchet european, comentează France Presse.

Dar lupta împotriva criminalității organizate necesită resurse. Șefa EPPO a explicat că săptămâna trecută a trimis o scrisoare Comisiei Europene pentru a cere o sumă suplimentară de 7,8 milioane de euro.

Bugetul EPPO pentru 2024 a fost stabilit deocamdată la 72 milioane de euro.

Parchetul european nu a reușit deocamdată să ralieze toate statele membre ale UE, doar 22 din cele 27 alăturându-i-se până acum. Polonia ar putea face parte în scurt timp din EPPO și sunt în curs discuții cu Suedia, însă Danemarca, Irlanda și Ungaria au decis să nu ia parte la el.