Șefa DNA a vorbit într-un interviu televizat despre viața procurorilor din subordine, despre atenția acordată scandalului #PanamaPapers, dar și despre interceptări.

Procurorii pot confisca sume aflate în afara teritoriului românesc, atunci când dovedesc că s-a produs o infracțiune, a spus procurorul șef al DNA, Laura Codruța Kovesi, în cadrul emisiunii „După 20 de ani” difuzate de Pro TV, informează Agerpres.

Recentul scandal Panama Papers a adus noi informații despre investițiile în paradisuri fiscale ale multor personalități mondiale, inclusiv ale unor persoane care au derulat afaceri în România și sunt anchetate pentru fapte de corupție.

Kovesi a afirmat că asupra procurorilor anticorupție se exercită atât presiuni externe, venite din partea unora dintre cei anchetați, cât și presiuni interne, determinate de termenele care trebuie să fie respectate.

„Presiuni externe ar fi și declarațiile publice care se fac. Ați văzut, de foarte multe ori persoane pe care le cercetăm, cu funcții importante, cum comentează chiar și despre viața personală sau despre persoana unui procuror care-i investighează. Am văzut de foarte multe ori situații când persoane pe care le-am cercetat, după ce au ieșit din DNA, s-au dus într-un studio de televiziune, au comentat dosarul public, iar procurorii DNA nu pot sa aibă o reacție, pentru că noi nu putem comenta public dosarele”, a declarat Kovesi la emisiunea „După 20 de ani”, difuzată duminică la Pro TV.

„Apoi există presiune internă, a termenelor, atunci când institui o măsura preventivă, a reținerii, spre exemplu, în câteva ore trebuie să finalizezi dosarul, să întocmești referat de arestare, să administrezi probe. Este și aceasta o presiune pentru un procuror, dar cred că niciodată nu ați văzut un procuror DNA să se plângă”, a mai spus Kovesi, adăugând că, în opinia sa, cel mai important lucru este că procurorii anticorupție reușesc să facă față presiunilor de orice natură. 

Prezentăm în continuare câteva dintre cele mai importante declarații ale Laurei Kovesi în cadrul emisiunii „După 20 de ani” difuzate duminică de Pro TV, după cum au fost consemnate de Agerpres: 

 

  • „Suntem atenți la tot ce apare în spațiul public. Sunt situații în care folosim informați ce apar din spațiul public pentru a deschide anumite investigați, folosim informații din spațiul public care pot fi verificate ulterior prin diverse mijloace probatorii pe care noi le putem administra. Atunci când apar informații în spațiul public despre persoane pe care noi deja le investigăm, de asemenea ne uităm cu atenție la aceste informații”. 
  • „Putem confisca în general bani sau orice venituri obținute ilegal atunci când dovedim că s-a comis o infracțiune și putem confisca bunuri și sume de bani care nu se află pe teritoriul României. Deja într-un dosar instrumentat de DNA chiar la începutul anului s-a indisponibilizat un imobil care nu este pe teritoriul statului român, este undeva pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene”.
  • „Din perspectiva DNA, am spus de mai multe ori că ar trebui o modificare legislativă prin care persoane care sunt condamnate definitiv pentru fapte de corupție să nu mai poată exercita în continuare funcția de care s-au folosit sau funcția în care au comis fapte de corupție”. 
  • „În (dosarul Microsoft) se continuă cercetările. În primă fază au fost trimiși în judecată o parte dintre inculpați pentru fapte de trafic de influență, luare, dare de mită (...) Apoi, alte persoane, și mă refer în special la cei care au avut calitate de foști miniștri, (...) sunt cercetate și învinuite pentru comiterea unor infracțiuni de abuz în serviciu”. 
  • „Am făcut o analiză împreună cu colegii care au participat în ședința de judecată, cu colegii care au lucrat în acest dosar. S-a decis la nivelul DNA să atacăm această decizie a judecătorilor. Motivele de apel vor viza atât latura penală, ceea ce include și chestiunea privind pedepsele, dar și latura civilă a cauzei, ceea ce include modalitatea de confiscare și anumite dispoziții legale care s-au aplicat”. 
  • „Toate probele au valoare egală. Flagrantul (...) este o activitate care poate fi de asemenea filmată și înregistrată audio-video, dar în special flagrantul vizează o procedură a prinderii în flagrant care este prevăzută în Codul de procedură penală”. 
  • „Sunt dosare în care apelăm, pentru a dovedi fapta, la măsuri de supraveghere tehnică, sunt situații în care soluționăm dosare fără să apelăm la interceptări ale comunicațiilor”. 
  • „Cu siguranță, nu candidez nici la Președinție, nu intru în viața politică, o să îmi continui activitatea în segmentul judiciar. Doar aici mă pricep și aici îmi place să lucrez. Nu o să intru în politică niciodată și cei care sunt stresați că o să intru în politică sau sunt speriați de acest lucru să stea liniștiți! Mai bine să fie speriați că rămân la DNA”. 
  • „Dacă dispoziția din ordonanța de urgență care vizează posibilitatea Serviciului tehnic și a procurorilor de a folosi Centrul Național de Interceptări nu rămâne în această variantă, cu siguranță este un pericol foarte mare. În acel moment noi nu vom putea să ne conectăm la operatorii de telecomunicații pentru a pune în aplicare aceste măsuri de supraveghere tehnică”. 
  • „Decizia Curții Constituționale a precizat că aceste măsuri trebuiesc puse în aplicare exclusiv de către procuror și polițist, ceea ce în acest moment se întâmplă. Faptul că folosim o infrastructură a unei alte structuri a statului de asemenea în acest moment este prevăzut în această ordonanță de urgență”.