"Am văzut și alte variante în care anumite montaje au fost făcute pentru a servi unei emoții colective care se produce în aceste zile, din păcate, în România pentru a susține acest proiect de lege penibil, care este susținut de o emoție colectivă", a declarat miercuri procurorul general, Augustin Lazăr, la sediul CSM.

Întrebat cum vede o posibilă dezincriminare a unor infracțiuni, el a precizat: ''S-ar vedea că dezincriminarea este făcută cu dedicație. Lucrurile sunt foarte clare și nu aș dori să le analizez mai profund pentru că sunt foarte clare. La nivelul inteligenței publice medii nu ar trebui ca un magistrat al Ministerului Public să stăruie. (...) Nu avem nevoie să facem o inginerie juridică pentru a dezincrimina anumite categorii de acte antisociale. Lucrurile sunt clare pentru cine citește textul. La fel și cu alte fapte. Ar fi total exagerat, spre exemplu, ca la abuzul în serviciu să se facă o incriminare astfel încât să se ajungă ca o bună parte din cauzele DNA să rămână în aer'', relatează Agerpres.

Chestionat dacă s-a consultat cu ministrul Justiției pe anumite proiecte de Ordonanță de Urgență privind grațierea și dezincriminarea anumitor fapte din Codul Penal, Lazăr a precizat că Ministerul Public este împotriva acestor "acte de clemență".

"Poziția Ministerului Public este fermă și clară împotriva unor acte de clemență de acest gen, mai ales a unora care sunt lipsite de transparență, care nu au fost discutate public și care trebuie analizate în Consiliul Superior al Magistraturii. CSM este garantul autorității judecătorești, dacă CSM nu este consultat într-o chestiune de acest gen înseamnă că autoritatea judecătorească este neglijată, este privită ca o cantitate neglijabilă, acest fapt pe mine personal mă îngrijorează ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii", a precizat Augustin Lazăr.

Dovadă de clemență

El a adăugat că dacă se va da dovadă de clemență se va demonstra că instituțiile statului sunt "slabe".

"Noi, dacă vom da dovadă de slăbiciune, în loc să consolidăm lupta împotriva corupției și a criminalității organizate, a criminalității în general, (...), dând dovadă de slăbiciune cu acte de clemență, vom demonstra că instituțiile statului român sunt slabe, vom demonstra, fără să o spunem, că instituțiile statului român nu pot găsi soluția potrivită pentru a caza pe cei care care au fost dovediți că au comis infracțiuni pentru care există hotărâri definitive de condamnare, pentru cei care se află în arest preventiv", a mai spus Augustin Lazăr.

El a dat ca exemplu Franța, unde există, ca și în România, probleme privind supraaglomerarea, însă nu s-au "repezit să pună în libertate infractorii".

"În Franța, din câte am înțeles la ultima vizită pe care am avut-o săptămâna trecută, ei au o depășire de 200% și pentru statul francez reprezintă o problemă, dar nu s-au repezit să pună în libertate infractorii. Din cât s-a dovedit, din studiile făcute până în prezent, majoritatea celor condamnați care au fost puși în libertate în timp foarte scurt revin și dau de lucru organelor judiciare", a explicat Procurorul general. 

Kovesi: Mă îndoiesc de buna credință a ministrului Justiției

Procurorul-șef DNA, Laura Codruța Kovesi, l-a criticat pe ministrul Justiției pentru încercarea de a modifica pe ascuns Codul Penal și de a adopta o ordonanță privind grațierea în mod netransparent: "De ce trebuie făcute aceste modificări la Codul Penal în mod netransparent prin ordonanță de urgență? De ce nu s-a comunicat?".

"Am avut discuție cu ministrul Justiției într-un cadru instituțional, împreună cu procurorul general și cu procurorul-șef DIICOT, săptămâna trecută, într-o zi de luni (...), ocazie cu care domnul ministru a promis ferm că orice modificare de lege se va face, atât a Codului penal, a Codului de procedură penală sau a oricărei legi care ne influențează activitatea, va fi discutată în sistem. Văd că și-a încălcat această promisiune. De fapt, mă așteptam", a spus Kovesi la Europa FM.

Referindu-se la declarațiile lui Florin Iordache cu privire la elaborarea a două acte normative — unul care vizează grațierea pentru anumite fapte și un altul care ține cont de deciziile CCR în domeniu—, șefa DNA a spus că se îndoiește de buna-credință a ministrului.

"Practica judiciară, cel puțin cea după decizia Curții Constituționale privind abuzul în serviciu, este o practică unitară. (...) Este foarte clară și motivarea Curții Constituționale, nu văd ce ar trebui clarificat. Dar, dacă este așa, pentru că în acest moment eu mă îndoiesc de buna-credință, cel puțin a ministrului de Justiție, care a promis că astfel de proiecte vor fi discutate înainte și nu după (...), mă îndoiesc că este de bună-credință. Și, dacă este doar o clarificare, de ce se lucrează în secret? De ce se lucrează noaptea și nu are nimeni acces la aceste proiecte? De ce trebuie să le citim pur și simplu din Monitorul Oficial și adoptate în ședință de Guvern? De ce nu sunt trecute pe ordinea de zi, dacă este doar o simplă clarificare? De ce nu este o procedură transparentă?", a afirmat Kovesi.

Turcan: O lege a grațierii date pe furiș, un atac la adresa poporului

"În timp ce Dragnea pleacă în SUA, în România se pregătea OUG pentru grațiere și pentru modificarea legislației penale. Astfel, atragem atenția că o lege a amnistiei și a grațierii, dată pe furiș, ar fi un abuz de încredere, un act de favorizare a infractorului. Ar fi un atac la adresa poporului, care vrea să vadă dreptate, nu decizii pentru scăparea infractorilor", a comentat președintele interimar al PNL, Raluca Turcan.

Ea a precizat că, pentru rezolvarea situației inumane din închisori, trebuie alocați bani pentru îmbunătățirea condițiilor. 

"Românii nu-și doresc scăparea hoților. Dacă și-ar fi dorit așa ceva, PSD ar fi trecut grațierea și amnistia în programul electoral prezentat în campania electorală. Românii nu-și doresc nici acum o asemenea decizie și nu și-ar dori-o nici la un referendum național pe o asemenea temă", a subliniat Turcan.