Procurorii DIICOT au descins luni la zeci de adrese din București, Brăila, Constanța și Vrancea. Ei vizează o grupare condusă de un cap al lumii interlope. Zeci de farmaciști, medici de familie și oncologi, angajați ai CNAS sunt implicați.

Gruparea avea rolul de a elibera și deconta rețete fictive, prejudiciul calculat până acum fiind de nouă milioane de lei.

Conform procurorilor, în anul 2009, Titu Sgîrcitu (liderul unui clan din Brăila) a înființat firma Ahmeya Pharm SRL din care a rezultat lanțul de farmacii Ahmeya, al cărei administrator este soția sa, Liliana Valentina Sgîrcitu.

Titu Sgîrcitu este încarcerat în prezent în Penitenciarul Focșani pentru mai multe infracțiuni de violență.

Procurorii susțin că, în complicitate cu medici și funcționari din cadrul CAS Brăila, farmaciștii de la Ahmeya au decontat ilegal sume importante de bani, simulând eliberarea unor medicamente din stocuri scriptice în baza unor rețete fictive, eliberate de medici specialiști sau de familie.

În urma unui control efectuat de Camera de Conturi Brăila la CAS Brăila, în perioada 1 ianuarie 2011 -30 iunie 2012, a rezultat un mecanism infracțional conceput de Liliana Valentina Sgîrcitu, cu sprijinul medicilor specialiști oncologi Cosmin Boldeanu și Daniela Vasile, a medicilor de familie Paul Crețu și Vasile Sorica și cu suportul unor angajați ai CAS Brăila, prin care au fost eliberate scrisori medicale în baza cărora au fost emise prescripții medicale fictive pentru medicamentul "voriconazolum". Ulterior, aceste prescripții au fost decontate de CAS Brăila prin SC Ahmeya Pharm SRL, existând suspiciunea că societatea a înregistrat operațiuni fictive de achiziție a acestui medicament.

Angajați ai Agenției Naționale a Medicamentului, implicați în afacere

Tot în Brăila, medicul Claudia Pleșea a emis rețete nereale, toate decontate prin SC Ahmeya Pharm SRL, cu scopul de a simula eliberarea unor medicamente achiziționate de asemenea fictiv.

Procurorii mai susțin că Liliana Valentina Sgîrcitu a dezvoltat și pe raza județului Constanța un mecanism similar de fraudare a Fondului National Unic de Asigurări Sociale de Sănătate, prin intermediul a două puncte de lucru ale SC Ahmeya Pharm SRL (deschise în 2013), beneficiind și în acest caz atât de complicitatea angajaților, cât și a unor medici și funcționari din cadrul CAS Constanța.

Palierul grupării din Constanța era coordonat de Mirela Boboc, care avea rolul de a atrage "colaboratori", medici și funcționari din cadrul Agenției Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și CAS Constanța.

Astfel, demersurile Mirelei Boboc s-au finalizat prin atragerea medicilor Eugenia Muja, Mihaela Irina Mătărângă și Elena Dumea, care au emis, în perioada iulie 2013 - februarie 2015, mai multe prescripții despre care există suspiciunea că ar fi fictive, precum și a numitei Maria Bănățeanu, zisa "Mia", de profesie asistent în cadrul Spitalului Județean de Urgență Constanța, care trebuie să faciliteze și să intermedieze accesul la medicii dispuși să emită rețete fictive.

De asemenea, probele au arătat că funcționarii din CAS Constanța, în schimbul unor foloase necuvenite, furnizau informații cu privire la data și tematica unor controale efectuate la punctele de lucru ale firmei Ahmeya Pharm SRL, intervenind pentru a evita orice răspundere contravențională a acestei societăți.

O multitudine de acuzații în contul celor implicați

Acuzațiile din acest dosar sunt de înșelăciune, evaziune fiscală, spălarea banilor, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fraudă informatică, fals informatic, abuz în serviciu (toate în formă continuată), precum și de constituire a unui grup infracțional organizat, fals în înscrisuri sub semnătură privată, fals în declarații, camătă, trafic de influență, cumpărare de influență, dare și de mită și șantaj.