În urmă cu o lună, Dragoș Săvulescu a fost reținut de autoritățile elene, în Mykonos, unde acesta își petrecea vacanța alături de iubita sa, un fotomodel de origine albaneză, amintește Agerpres.

"Instanța din Republica Elenă a respins miercuri, 08.09.2021, cererea de predare a persoanei condamnate Săvulescu Emil - Dragoș, arestat provizoriu la data de 9 august 2021, în vederea executării mandatului european de arestare emis de către Curtea de Apel București, în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare. Informarea oficială este transmisă de către autoritățile competente elene autorității judiciare române emitente (Curtea de Apel București), în conformitate cu dispozițiile articolului 22 din Decizia-cadru nr. 584/2002 privind mandatul european de arestare și procedurile de predare între statele membre. Ministerul Justiției nu deține o informare oficială în acest sens. Instanța din statul de executare are obligația de a informa autoritatea judiciară emitentă și nu autoritatea administrativă", arată MJ într-un comunicat de presă remis sâmbătă.

MJ subliniază că există o diferență fundamentală dintre instituția extrădării și cea a mandatului european de arestare, în sensul că, în cadrul acestei ultime proceduri, cererile de predare se soluționează prin contactul direct dintre autoritățile judiciare.

De asemenea, în cadrul procedurilor judiciare de predare în baza mandatelor europene de arestare, Ministerul Justiției acționează în conformitate cu competențele legale atribuite prin Legea nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internațională în materie penală, republicată, cu modificările și completările ulterioare (legea care transpune Decizia cadru 2002/584/JAI).

Pe de altă parte, Ministerul Justiției "respinge ferm acuzațiile injuste și nefondate apărute în spațiul public", întrucât atât în această speță, cât și în orice altă procedură privind mandatul european de arestare, MJ respectă "cu strictețe" atribuțiile și limitele sale conferite prin lege, atât pe cea națională, cât și din perspectiva instrumentelor comunitare aplicabile.

După ce autoritățile l-au reținut pe Săvulescu în 9 august, instanțele din Grecia l-au plasat sub control judiciar, după care judecătorii eleni au respins, pe 8 septembrie, predarea lui Săvulescu pentru a fi trimis în România, acesta întorcându-se în Italia, unde are domiciliul.

Săvulescu era urmărit în baza unui mandat european de arestare, având o condamnare definitivă de 5 ani și jumătate închisoare primită în dosarul retrocedărilor ilegale de terenuri din Constanța și Mamaia.

Dragoș Săvulescu a fugit din România înainte de a fi condamnat definitiv, stabilindu-se în Italia, unde Curtea de Apel din Napoli i-a comutat pedeapsa într-una cu suspendare.

Decizia instanței din Napoli se aplică însă doar pe teritoriul acestei țări. Omul de afaceri figura în continuare pe site-ul Poliției Române la rubrica "persoane urmărite", pe numele lui fiind emis un mandat european de arestare de către Curtea de Apel București.

Cazul lui Dragoș Săvulescu i-a determinat pe mai mulți condamnați să fugă în Italia pentru a obține anularea sau executarea cu suspendare a pedepselor primite în România, printre care fosta șefă a DIICOT Alina Bica, fostul ofițer SRI Daniel Dragomir și fostul europarlamentar Marian Zlotea.