Mai concret, Procurorul European va putea să coordoneze dosare complexe, de fraudă la nivel național și  transfrontalier, spălarea banilor, corupție în folosirea fondurilor UE, va putea să preia dosare care stagnează la un parchet național, să urgenteze proceduri de investigare, interceptări, audieri, percheziții. În acest moment singurul instrument la îndemâna procurorilor este procedura de cooperare judiciară dar, în unele cazuri, aprobările necesită mult timp. Un exemplu bun îl dă Monica Macovei – care a fost și raportorul acestei propuneri în Parlamentul European: "dacă ești procuror în România și vrei să faci percheziție în alt stat membru, vei face imediat. Acum nu poți face peste două ore”.  

În baza Regulamentului european, procurorilor din structura europeană li se va da dreptul să facă investigații în orice țară UE urmând procedurile judiciare naționale. Parchetul European a fost conceput ca un instrument extrem de important pentru combaterea fraudelor, în special a celor cu bani europeni. Aproximativ trei miliarde de euro sunt fraudate potrivit estimărilor neoficiale - echivalentul bugetului alocat pe un an țărilor baltice, echivalentul a jumătate din banii europeni pe infrastructură alocați României pe următorii șapte ani. Puțini din acești bani sunt recuperați pentru că nu toate investigațiile duc la rezultate convingătoare:  condamnări, pedepse descurajatoare, recuperare de prejudicii - din cauza legislațiilor naționale diferite și aplicării lor diferite.   

Când vom avea procurori europeni?

Termenul pentru construcția acestei instituții este 2016, iar startul înființării Biroului Procurorului European cu sediul într-una din capitalele UE – în prima parte a anului viitor. Un regulament funcțional depinde însă de un consens la nivelul Consiliului de miniștri pentru Justiție și Afaceri interne unde reprezentanții guvernelor statelor membre nu au ajuns încă la un acord. Președinția luxemburgheză apreciază ca optimistă varianta ca până în 2016 să se ajungă la un acord.

Dezacord între guverne – Consiliul JAI

Unele din cele mai dezbătute puncte din proiectul de regulament sunt cele referitoare la puterea supranațională a Procurorului European: centralizarea adică puteri de investigare sporite, supranaționale, contestate de unele țări. În opinia reprezentanților guvernelor acestor state procurorii delegați sunt cel mai bine plasați pentru a lua decizii concrete. O altă chestiune pe care un acord nu este încă atins este recunoașterea automată a actelor de cercetare penală dintr-un stat membru de către altul/altele. Ministrul luxemburghez de Justiție Felix Braz susține că acesta este un aspect cheie dar că statele membre ar putea să nu fie pregătite pentru acest pas.

De ce este important pentru România?

Suntem la începutul exercițiului de folosire a banilor europeni (prima perioada multianuală de finanțare 2007 – 2013 a fost pentru România o premieră în folosirea banilor europeni și primul buget prin fonduri structurale acordat de UE). Suntem în același timp țara care mai are de rezolvat probleme structurale legate de corupție, conflicte de interese și trafic de influență cu implicarea funcționarilor de rang înalt. Am văzut anii trecuți, 2012-2013, numeroase sancțiuni din partea Comisiei – suspendarea temporară a unor axe din programe operaționale, corecții financiare semnificative și, vom vedea în curând, milioane de euro pierdute din fonduri europene.

Și statistica oficială confirmă

România se află pe primul loc cu 89 de recomandări din totalul de 479 emise de OLAF în perioada 2007 – 2014. În privința investigațiilor, la fel: din 150 de anchete OLAF, cele mai multe, 36 au vizat România (Eurojust.ro, Raportul OLAF, iunie 2015).  Chestiunea extrem de importantă în cazuri de fraude cu fonduri europene nu este doar descoperirea celor vinovați și anchetarea/condamnarea lor ci mai ales recuperarea banilor europeni.

Unde să funcționeze procurorii româniCombaterea infracțiunilor împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene este o preocupare majoră menționată clar în ultimele rapoarte MCV ale României.  Strategia națională anticorupție (2012 – 2015) include ca și obiectiv specific: asigurarea protecției efective a intereselor financiare ale UE în România, prin mijloace legislative, operaționale și informaționale specifice. Dar, în egală măsură, combaterea fraudelor cu bani europeni a devenit una din preocupările Direcției Naționale Anticorupție care are competență exclusivă prin Serviciul de combatere a infracțiunilor de corupție împotriva intereselor financiare ale Comunităților Europene, componentă a Secției de combatere a infracțiunilor conexe infracțiunilor de corupție.

Cât se fură din bugetul UE ?

Direcția Națională Anticorupție a avut de soluționat numai anul trecut aproape 1500 de dosare de fraudare a fondurilor provenind din bugetele UE, cu 45% mai mult decât în anul 2013. Dintre acestea 929 au fost cauze noi. Prejudiciul total ( în dosarele care au fost trimise în judecată sau faptele au fost recunoscute) reprezintă echivalentul a aproximativ 16 milioane de euro, iar cel produs bugetului național în cadrul contractelor finanțate din fonduri europene reprezintă echivalentul a 8,8 milioane de euro (Bilanțul DNA, 2014)

Procurorul european delegat – unde să lucreze?

CRPE susține că Direcția Națională Anticorupție are nu doar competență dar și experiența necesară de investigare a unor cauze complexe privind interesele financiare ale UE. Mai mult, printr-un cadrul legislativ bun care a rezistat în ciuda numeroaselor tentative politice de restrângere a puterilor de investigare și/sau a competențelor, DNA are independența care să-i asigure exercitarea unor puteri sporite precum cele oferite de Parchetul European.  Mai mult, DNA și rezultatele obținute în lupta împotriva corupției sunt un exemplu de bună practică la nivelul UE 28.

Procurorul european – cine să-l numească?

Nominalizarea acestor procurori, atât pentru structura centrală, europeană, cât și pentru cea la nivel național este de asemenea esențială. Propunerile trebuie făcute din rândul celor mai performanți procurori, cu experiență și rezultate în spețe similare. CRPE avertizează asupra pericolului unui val de schimbări – în 2016 expiră mandatele unor manageri cheie din sistemul judiciar – și asupra numeroaselor încercări de schimbare a procedurilor de numire în funcții cheie pentru sistemul judiciar.  

Confiscarea extinsă este esențială

Un alt element important este transpunerea rapidă, eficientă și ambițioasă a Directivei privind confiscarea extinsă asigurând astfel un instrument legislativ de recuperare semnificativă a prejudiciilor create prin fraudarea bugetelor puse la dispoziția României prin fonduri europene. Cum în marea majoritate a cazurilor aceste fonduri sunt acordate cu alocări corespunzătoare de co-finanțări din bugetele naționale sau locale procedurile de recuperare a prejudiciilor și de confiscare extinsă vor asigura și recuperarea banilor publici alocați din taxele contribuabililor români.

Jocul opțiunilor la nivel de Consiliu JAI     

În ciuda opiniilor divergente la nivel de Consiliu JAI, România ar trebui să susțină în continuare varianta cea mai ambițioasă cu puteri sporite la nivelul Parchetului European. Mai mult, alături de statele care merg în aceeași direcție, un acord ar trebui găsit în mandatul Președinției luxemburgheze a Consiliului, care consideră regulamentul privind Procurorul European o prioritate față de Olanda cea care va prelua președinția rotativă a Consiliului din ianuarie 2016 și care a transmis aviz negativ pentru această propunere.