UPDATE 17:30 Parchetul General a reacționat în urma deciziei CCR și susține că a identificat soluții pentru ca anchetele să fie continuare, fără a le face publice, însă.

„Conducerea Ministerului Public a luat act, în cursul zilei de astăzi, de motivarea Deciziei Curții Constituționale din data de 16 februarie 2016 potrivit căreia prevederile  art. 142 alin. (1) din Codul de procedură penală au fost declarate neconstituționale. Decizia este obligatorie și, pe cale de consecință, procurorii o vor respecta întocmai. În acest sens, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerul Afacerilor Interne au identificat soluțiile necesare pentru continuarea activității de urmărire penală în cauzele în care se apelează și la aceste mijloace de investigație penală, pentru a nu fi afectată celeritatea și eficiența soluționării dosarelor penale”, se arată într-un comunicat emis de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Curtea Constituțională a explicat pe larg de ce a decis că supravegherea tehnică făcută de SRI este neconstituțională.

Judecătorii explică că interceptările pot fi efectuate, conform legilor în vigoare, doar de către organul de urmărire penală sau de cercetare penală, ori SRI nu poate efectua astfel de acte.

„Curtea constată că nicio reglementare din legislația națională în vigoare, cu excepția dispozițiilor art.142 alin.(1) din Codul de procedură penală, nu conține vreo normă care să consacre expres competența unui alt organ al statului, în afara organelor de urmărire penală, de a efectua interceptări, respectiv de a pune în executare un mandat de supraveghere tehnică”, se arată în motivarea Curții Contituționale, care poate fi consultată aici.

Judecătorii constituționali spun că interceptările SRI, folosite în procese aflate pe rol, sunt nule ca probe. Totuși, procese soluționate definitiv și care s-au bazat inclusiv pe astfel de probe nu vor fi afectate.

”Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-de, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată”, se arată în decizia CCR.

Inculpații pot folosi, însă decizia Curții Constituționale pentru a cere o eventuală revizuire a cazului lor.

”Această decizie poate servi ca temei 25 de revizuire, în baza art.453 alin.(1) lit.f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I”.

DNA cere încă 130 de ofițeri și 10,4 milioane de euro

Direcția Națională Anticorupție susține într-o adresă transmisă miercuri Ministerului Justiției că are nevoie de suplimentarea schemei cu 130 de posturi de ofițeri și agenți de poliție judiciară. DNA cere și suplimentarea bugetului cu 10,4 milioane de euro.

„Asigurarea acestor resurse condiționează desfășurarea, în continuare, cu aceeași eficiență, a activității de investigare a infracțiunilor de corupție de către DNA”, conform DNA.