Procurorul-șef interimar al DNA, Călin Nistor, a declarat miercuri că procurorii anticorupție desfășoară, împreună cu autoritățile dintr-o țară din sud-vestul Europei, o anchetă într-un dosar de fraude cu fonduri europene în agricultură.

"Desfășurăm urmărirea penală în dosare în care colaborăm atât cu OLAF, cât și cu colegi din alte state membre în echipe comune de anchetă, cu sprijinul EUROJUST. O astfel de echipă comună de anchetă este în prezent în derulare într-un caz în care colegii noștri colaborează cu procurori dintr-o țară din sud-vestul Europei și desfășoară activități de cercetare a unor persoane suspectate de săvârșirea a zeci de fraude în sectorul agricol prin folosirea de declarații false de închiriere sau concesiune de terenuri și angajarea unor drepturi la plată ilegale. În urma săvârșirii acestor infracțiuni, suspecții au obținut fraudulos milioane de euro din fonduri europene, parte din sumă fiind reinvestită, prin spălare de bani, în România", a declarat Călin Nistor în cadrul unei dezbateri a procurorilor DNA despre efectuarea anchetelor în cazul fraudelor cu bani UE, relatează Agerpres.

"În ultimii 4 ani, DNA a primit 241 sesizări de la DLAF și OLAF privind suspiciuni de comitere a unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE, iar, pe de altă parte, procurorii DNA au solicitat frecvent sprijinul DLAF în desfășurarea anchetelor deschise în această materie. În cauze complexe, cu elemente transnaționale, a fost necesară în 2018 trimiterea de cereri de comisie rogatorie sau ordine europene de anchetă, după caz, autorităților judiciare din țările membre UE precum Italia (cele mai multe), Ungaria, Franța, Germania, Polonia, Irlanda, sau unor state terțe precum SUA, Turcia, Serbia sau Liban", a mai precizat Nistor, adăugând că, în ultimii 4 ani, (anul 2019, nefiind încheiat, nu intră în calcul), DNA a trimis în judecată 938 inculpați, în 363 cauze, pentru comiterea unor infracțiuni împotriva intereselor financiare ale UE. Prejudiciul reținut în aceste cauze a fost de 494 milioane lei, din care aproximativ 90% reprezintă prejudiciu la bugetele Uniunii Europene.