Planurile PSD de a mutila definiția infracțiunii de abuz în serviciu par să se lovească de Curtea Constituțională. Deși încă nu a fost dezbătut, fiind amânat pentru octombrie, o decizie de ieri a CCR ne arată că Valer Dorneanu nu trece peste o convenție internațională la care România este parte, ratificată pe vremea când același Valer Dorneanu era președinte al Camerei Deputaților.

Pe scurt, marți CCR a dezbătut modificarea art 12 din legea 78/2000 privind combaterea faptelor de corupție. Modificarea prevedea că se pedepsesc unele fapte doar dacă a fost obținut un folos doar pentru sine.

CCR a consideră că o astfel de prevedere este o condiționare ce nu corespunde statului de drept și argumentează:

„Curtea a reținut că o exigență a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupției. De aceea, actul de corupție trebuie sancționat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiționa reținerea acestuia de obținerea folosului numai pentru sine. Totodată, legiuitorul nu are competența de a limita sfera de cuprindere a infracțiunii analizate în funcție doar de natură materială a folosului obținut. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat, modificând conținutul normativ al unei infracțiuni asimilate celor de corupție, reglementate la art.12 din Legea nr.78/2000, în sensul condiționării săvârșirii acesteia de obținerea numai pentru sine și numai de foloase materiale necuvenite, încalcă art.1 alin.(3) din Constituție privind statul de drept”, se arată într-un comunicat al CCR.

Judecătorii au mai precizat și că prin această modificare nu respectă Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (Convenția de la Merida) și a Convenției penale cu privire la corupție, modalitatea de incriminare a infracțiunilor de corupție.

„Curtea a constatat că textul criticat nu respectă aceste standarde, încălcând, astfel, și art.11 alin.(1) din Constituție, raportat la art.15 lit.b) din Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției și art.3 din Convenția penală cu privire la corupție”, Mai spune CCR în comunicat.

Curtea Constituțională a făcut referire la Convenția de la Merida la care România este parte. Convenția a fost ratificată de Parlament pe vremea când actualul șef al CCR era președinte al Camerei Deputaților.

Implicațiile asupra „abuzului în serviciu”

În vară, Parlamentul a adoptat modificările aduse de comisia „Iordache” Codului Penal, iar unul dintre cele mai ffierbinți puncte a fost cel al redefinirii infracțiunii de abuz în serviciu.

„Fapta funcționarului public, aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu reglementate expres, prin legi, ordonanțe de guvern sau ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplinește prin încălcarea atribuțiilor astfel reglementate, a unor dispoziții exprese dintr-o lege, ordonanță de guvern sau ordonanță de urgență, în scopul de a obține pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv, un folos material patrimonial și prin aceasta cauzează o pagubă certă și efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice se pedepsește cu închisoare de la 2 la 5 ani sau amendă”, este textul adoptat de Parlament și ajuns la Curtea Consituțională pentru controlul de constituționalitate.

Această modificare este una care l-ar scăpa pe Liviu Dragnea, liderul PSD, de recenta condamnare la 3 ani și șase luni de închisoare, deoarece infracțiunea poate fi pedepsită doar dacă a fost reținut un folos patrimonial și doar pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II.

Ori în procesul lui Dragnea, această modificare arduce la închiderea procesului și achitarea liderului PSD, pentru că cei ce au beneficiat de abuzul în serviciu nu sunt rude sau afini, iar partidul nici atât.

Astfel, citind comunicatul dat marți de CCR și motivele expuse mai sus, este foarte probabil ca CCR să declare neconstituțional textul infracțiunii de abuz în serviciu pentru că motivele invocate se aplică și la abuzul în serviciu, o faptă asimilată celor de corupție.

Ce este Convenția de la Merida

Convenția Națiunilor Unite împotriva corupției (cunoscută sub numele de Convenția de la Merida), adoptată la New York la 31 octombrie 2003, prevede că fiecare stat parte elaborează și aplică sau are în vedere, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, politici de prevenire a corupției eficiente și coordonate care favorizează participarea societății și care reflectă principiile de stat de drept, buna gestiune a problemelor politice și bunurile publice, de integritate, transparență și responsabilitate.

Art. 5. „Fiecare stat parte trebuie să încurajeze în mod special integritatea, cinstea și răspunderea agenților publici, conform principiilor fundamentale ale sistemului său juridic, sens în care va aplica, în cadrul propriilor sisteme instituționale și juridice, coduri sau norme de conduită pentru exercitarea corectă, onorabilă și corespunzătoare a funcțiilor publice”.

Art. 8. „Fiecare stat parte adoptă măsurile legislative și alte măsuri care se dovedesc a fi necesare pentru atribuirea caracterului de infracțiune, în cazul în care actele au fost săvârșite cu intenție”.