UPDATE

Concret, Guvernul spune că CCR a validat forma propusa de Executiv a legii, iar sigura prevedere neconstituțională a fost introdusă printr-un amendament în Comisia de buget-finanțe a Senatului. 

+++

Într-un comunicat de presă, Curtea Constituțională a transmis că a constatat că stabilirea, ca regulă, a plății către membrul unui fond de plată a pensiilor private/facultative a unui procent de maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare, nu reprezintă o nesocotire a dreptului de proprietate privată asupra sumelor reprezentând contribuția la fondul de pensii, nu instituie o discriminare între cei care au beneficiat deja de plata integrală a întregului activ personal acumulat în fondul de pensii și cei care urmează să se supună regulii plății fracționate și nici nu este de natură să încalce principiul neretroactivității legii.

În schimb, art.55 alin.(2) din lege, care exceptează de la această regulă persoanele care suferă de afecțiuni oncologice, cu privire la care se prevede că pot primi, la cerere, 100% din valoarea activului personal sub formă de plată unică, încalcă principiul egalității în drepturi, întrucât instituie o discriminare care nu este bazată pe criterii obiective, ci, dimpotrivă, pe criteriul subiectiv al afecțiunii de care suferă membrul contributor la un fond de pensii. 

Argumente

Dispozițiile în virtutea cărora membrul fondului de plată a pensiei nu poate încasa ca plată unică decât 30% din activul personal nu aduc atingere dreptului de proprietate privată, legea criticată influențând doar modalitatea de plată. Reglementarea eliberării sumelor în mod fracționat și cu periodicitate lunară derivă din specificul noțiunii de pensie, care, prin ipoteză, presupune prestații succesive, întinse, de obicei, pe toată durata vieții. În cazul legii în discuție, durata de plată este, ca regulă, de minimum 8 ani. O plată efectuată integral, uno ictu, ar contrazice însăși ideea de pensie, care este menită a reprezenta o sursă constantă de venit, de care titularul să beneficieze periodic, un timp cât mai îndelungat, ca o fructificare a efortului pe care, în timpul vieții active, l-a depus prin muncă remunerată, și care să îi asigure, și după acest moment, veniturile necesare traiului zilnic. 

Modalitatea de plată instituită prin legea criticată răspunde și cerințelor referitoare la existența unui scop legitim al reglementării, adecvare, necesitate și asigurarea unui just echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit.

Nu este nesocotit nici principiul neretroactivității legilor, Curtea constatând că legea criticată nu afectează validitatea contractelor anterioare, ci reglementează o etapă ulterioară, și anume plata pensiei.

În ceea ce privește criticile referitoare la pretinsa lipsă de precizie, claritate și previzibilitate a unora dintre prevederile Legii privind plata pensiilor private, Curtea a constatat că nu poate fi reținută, dispozițiile criticate întrunind exigențele de calitate rezultate prin principiul legalității consacrat de art.1 alin.(5) din Constituție.

+++

Legea prevede că membrul unui fond de plată poate primi maximum 30% din valoarea activului său personal transferat către fondul de plată, la cerere, o singură dată, sub formă de plată unică acordată înaintea începerii plății pensiilor lunare.

Restul banilor, adică 70%, vor putea fi retrași printr-o rentă viageră sau eșalonat, pe o perioadă de cel mult 8 ani. Fiecare tranșă nu trebuie să fie mai mică de 1.251 de lei, adică valoare pensiei minime aflată în plată.

De asemenea, banii vor putea fi însă retrași integral pe 12 luni dacă suma totală nu depășește 15.300 de lei.

Prin excepție, bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.

În cazul schimbării domiciliului sau a reședinței într-un alt stat, membrul, beneficiarul, supraviețuitorul sau reprezentantul legal, după caz, păstrează dreptul la pensia privată conform contractului de plată încheiat cu un furnizor din România, plata urmând a se face pe teritoriul statului de domiciliu/reședință, în moneda țării respective sau într-o altă monedă asupra căreia s-a convenit. 

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) este cea care a sesizat CCR și a notat că sumele acumulate în conturile individuale din Pilonul II reprezintă proprietatea privată a participanților, în timp ce administratorii fondurilor au doar un drept de gestiune, iar statul exercită o supraveghere publică, fără a dispune de aceste active.

ICCJ a arătat că limitarea valorii pensiei lunare aferente pensiei de tip retragere programată la valoarea indemnizației sociale pentru pensionari stabilită pentru sistemul public de pensii, respectiv determinarea valorii pensiei lunare aferente pensiei viagere exclusiv de către furnizor, măsuri care se aplică atât cu privire la pensiile administrate privat (Pilonul II), dar și în ceea ce privește pensiile facultative (Pilonul III), „reprezintă o ingerință nejustificată asupra dreptului de proprietate și libertății contractuale care produce un dezechilibru grav al intereselor în concurs, aspect de natură să contravină prevederilor constituționale”. 

CCR a declarat neconstituțional alin. (2) din art. 55 legat de posibilitatea obținerii unui avans din pensie și care spune: "Prin excepție de la alin. (1), bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului, cu modificările și completările ulterioare, poate primi, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică".

Concret, Parlamentul a decis că doar bolnavii de cancer pot retrage toți banii din fondul privat de pensie, nu și restul categoriilor, care sunt limitate la 30% din bani, înaintea începerii plății pensiilor lunare.

Și partidul extremist AUR a atacat la Curte legea.

După decizie, formațiunea a transmis că ea este "o confirmare a faptului că legea votată de majoritatea PSD, PNL, USR și UDMR a fost construită defectuos și cu riscuri majore pentru drepturile financiare ale cetățenilor".