Fugită în Costa Rica, alături de Elena Udrea, fosta șefă a DIICOT a primit o condamnare cu executare în dosarul în care apare și Adriean Videanu, achitat în speță. Bica a fost achitată în dosarul în care era și Horia Simu.

Fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, a fost condamnată definitiv la completul de cinci judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, la 4 ani de închisoare cu executare.

Sentința vine în dosarul în care era acuzată de favorizarea făptuitorului. În același dosar, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, a fost achitat.

DNA i-a trimis în judecată pe Alina Bica și Adriean Videanu în februarie 2015. Procurorii susțin că Alina Bica l-a ajutat pe Adriean Videanu „să-și pună la adăpost” acțiunile pe care acesta le deținea la SC Titan Mar SA, prin ridicarea abuzivă a sechestrului instituit de procurori în dosarul Romgaz, acolo unde Videanu este cercetat alături de alte persoane pentru punerea în pericol a sistemului energetic național pe segmentul gazelor naturale.

Potrivit DNA, pe 24 septembrie 2013, procurorul DIICOT Valentin Trif a dispus în dosarul Romgaz sechestru asigurător asupra bunurilor imobile deținute de Adriean Videanu până la concurența sumei de 277.000.000 lei, inclusiv asupra a 80 de acțiuni deținute de acesta la SC Titan Mar SA.

În perioada următoare, cu ajutorul Alinei Bica, Adriean Videanu a reușit să înstrăineze acțiunile pe care le deținea la Titan Mar SA, operațiune facilitată și de faptul că, înainte de impunerea sechestrului, fostul ministru al Economiei a făcut demersuri pentru transformarea celor 80 de acțiuni nominative, pe care le deținea, în acțiuni la purtător.

DNA mai arată că, după ce a fost pus sub acuzare în dosarul Romgaz, Adriean Videanu a făcut mai multe plângeri la DIICOT împotriva instituirii sechestrului, toate fiind însă respinse.

Cu toate acestea, la data de 25 februarie 2014, procurorul șef al DIICOT Alina Bica, deși nu avea competența, a admis o plângere depusă de Videanu și a dispus ridicarea sechestrului pe acțiuni.

Achitată în dosarul omului de afaceri Horia Simu

Tot marți, Alina Bica a fost achitată de Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul privind mita pentru clasarea cauzei în care a fost implicat omul de afaceri Horia Simu.

Decizia de achitare a fost luată cu majoritate în completul de cinci judecători.

Sentința în primă instanță a fost de condamnare pentru fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, fostul șef al ANAF, Șerban Pop și pe omul de afaceri Horia Simu.

Pe fond, judecătorii i-au condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare pe Alina Bica, pe omul de afaceri Horia Simu la patru ani și pe fostul șef al ANAF Șerban Pop la cinci ani de închisoare.

Conform procurorilor anticorupție, Horia Simu a fost abordat de Șerban Pop care i-ar fi spus că ,,…știe despre problemele sale, care sunt foarte serioase și că riscă arestarea, dar contra unei sume de bani există posibilitatea să se închidă dosarul”, spuneau procurorii DNA.

Același fost șef al ANAF i-ar fi spus, susțin procurorii anticorupție, că „există o soluție sugerată de conducerea DIIICOT: contra unui comision de 1,5 milioane euro să rezolve problema…că el nu oprește nimic din acei bani care sunt destinați exclusiv persoanelor care rezolvă acel dosar și care au calitatea și abilitatea de a pronunța o soluție care să-l lase în libertate”, a declarat Horia Simu procurorilor DNA.

Același Horia Simu le-a spus procurorilor că Șerban Pop l-ar fi amenințat că „dacă nu e de acord să dea suma de 1,5 milioane euro, va fi arestat și urmărirea penală se va extinde și asupra soției sale. Cum nu și-a implicat niciodată soția în afaceri, de teamă și-a dat acordul remiterii sumei de bani în următoarele trei luni".

„În acest context, deși Horia Simu i-a oferit numitului Șerban Pop tablouri, bijuterii, utilaje pentru ca, la rândul său să le remită drept recompensă celor care au dat soluția de clasare, Șerban Pop nu a acceptat, ci a susținut că, cei în cauză doresc bani cash sau transfer bancar către el sau una din firmele pe care el le deține", conform documentelor procurorilor.


Procurorii susțin că Horia Simu a fost de acord să semneze un contract de asistență juridică între casa de avocatură „Pop Savin și Asociații" și firma sa (Cuprom) pentru suma de 4.000 – 5.000 euro pe lună pentru a putea în acest mod să facă rost de suma pretinsă de Șerban Pop, care i-a transmis că a plătit 1 milion euro.

Alina Bica ar fi primit mita de la Horia Simu prin intermediul consilierului acesteia, Ionuț Florentin Mihăilescu, cel care, de altfel, a și denunțat aceste fapte procurorilor anticorupție. La rândul lui, Mihăilescu primise de la Șerban Pop suma de bani pe care trebuia să i-o transmită Alinei Bica.