Opinie urgentă a Comisiei de la Veneția privind cele trei legi ale Justiției din România
Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept (Comisia de la Veneția a Consiliului Europei) a publicat vineri o opinie urgentă privind trei legi referitoare la sistemul judiciar din România.
Potrivit comunicatului citat, fiind vorba de o opinie urgentă, comisia nu poate exclude existența în cele trei reglementări și a altor probleme decât cele observate, însă apreciază că în general cele trei legi par să fie orientate în direcția corectă, scrie Agerpres.
Se remarcă mai multe elemente pozitive, în primul rând absența amestecului politic în activitatea DNA.
Chiar dacă legile au fost adoptate în procedură de urgență, pregătirile au inclus consultarea tuturor părților interesate, apreciază comisia. Numirea și destituirea procurorilor cu funcții importante este acum reglementată prin lege, nu prin ordine ale ministrului, iar implicarea mai multor părți în astfel de numiri asigură transparența.
Conform prevederilor legale, instrucțiunile superiorilor către procurorii subordonați trebuie date în scris, trebuie să fie legale și trebuie motivate dacă contrazic deciziile subordonaților. Procurorul general nu poate respinge deciziile procurorilor din DNA și DIICOT, iar controlul Ministerului Justiției este limitat la problemele de management.
Comisia de la Veneția regretă totuși că autoritățile din România nu i-au solicitat opinia privind proiectele de lege și formulează mai multe recomandări pentru modificarea legislației în domeniul judiciar.
Astfel, în opinia comisiei ar trebui să fie selectați prin concurs și adjuncții șefilor instanțelor și parchetelor. Procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora ar trebui numiți pe termen mai lung, fără posibilitatea unui al doilea mandat. Procurorul general nu ar trebui să ocolească ierarhia când constată că procurorii iau măsuri ilegale sau nejustificate; în astfel de cazuri, aceștia ar trebui atenționați pe cale ierarhică. Legislația ar trebui să prevadă explicit că poliția judiciară nu răspunde în fața Ministerului de Interne pentru activitățile desfășurate.
Comisia atrage atenția că sunt foarte importante și condițiile de implementare a legilor. În pregătirea opiniilor privind România, Comisia a constatat că uneori există puncte de vedere foarte diferite privind realitățile existente sau urmărite; de aceea, este vital ca toți participanții la sistemul judiciar - judecători, procurori, ministerul justiției și președintele - să colaboreze cu spirit de loialitate pentru a asigura realizarea corespunzătoare a justiției.
Opinia Comisiei de la Veneția a fost solicitată în septembrie 2022 de către Comisia pentru onorarea obligațiilor și angajamentelor statelor membre ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE). În 25 octombrie, ministrul român al justiției a solicitat ca opinia să fie formulată în regim de urgență.
Stelian Ion: Iohannis a ținut să promulge legile justiției, știind că analiza Comisiei de la Veneția va conține critici
Deputatul USR Stelian Ion îi reproșează președintelui Klaus Iohannis că "a ținut morțiș" să promulge în grabă legile justiției deoarece "știa că sunt niște legi cu probleme" și că analiza Comisiei de la Veneția va conține critici importante.
"Comisia de la Veneția a publicat în această seară raportul preliminar referitor la legile justiției împinse cu viteză de Predoiu și Iohannis. Concluzia este clară: Iohannis a ținut morțiș să fie adoptate și să promulge în grabă aceste legi pentru că știa că sunt niște legi cu probleme, care vor oligarhiza sistemul de justiție, iar analiza Comisiei de la Veneția, care urma să vină în câteva zile, va conține critici importante", a scris fostul ministru al Justiției, pe Facebook.
El menționează că în analiza Comisiei de la Veneția este criticată "graba cu care au fost adoptate" legile în Parlament, faptul ca "nu s-a ținut cont de opiniile anterioare", precum și procedura de numire a vicepreședinților instanțelor și a adjuncților șefilor de parchete. Totodată, a fost criticată "parțial" și procedura de numire a procurorilor de rang înalt, chiar dacă a fost constatat și "un progres față de legea în vigoare".
Comisia de la Veneția a mai criticat "durata mandatelor acestora, faptul că legile nu au refăcut competența DNA cu privire la infracțiunile de corupție săvârșite de magistrați", posibilitatea procurorilor de rang înalt, numiți politic, "de a influența dosarele penale" prin posibilitatea de infirmare a măsurilor și soluțiilor procurorilor din subordine.
"(Comisia de la Veneția, n.r.) a făcut, în final, niște recomandări clare, de care, bineînțeles, Regimul Iohannis nu va ține cont. De menționat că însăși Comisia de la Veneția a precizat că a analizat doar câteva aspecte, fiind posibil ca problemele din aceste legi să fie mult mai multe. Pentru Ionannis e mai important să creeze niște instrumente cu care să controleze justiția decât să promoveze o legislație sănătoasă și o justiție independentă. Pe Iohannis îl putem înscrie deja în galeria celor mai toxici conducători pe care i-a avut România, pentru că a avut în mâna sa oportunitatea de a reforma țara și de a-i da un impuls puternic spre viitor, însă a ales cale combinațiilor (vezi afacerea BMW) care ne întoarce în timp în Epoca Năstase", mai scrie Stelian Ion.
MJ: Comisia de la Veneția apreciază la modul general că legile Justiției sunt orientate 'în direcția corectă'
Ministerul Justiției a transmis, vineri, că Raportul Comisiei de la Veneția apreciază la modul general faptul că legile Justiției sunt orientate "în direcția corectă", deși au fost adoptate în procedură de urgență.
Potrivit unui comunicat al MJ transmis AGERPRES, vineri, Comisia de la Veneția a publicat Avizul urgent (versiunea preliminară) privind legile Justiției - Legea privind statutul CSM, Legea privind organizarea judiciară și Legea privind statutul judecătorilor și procurorilor.
"Raportul Comisiei de la Veneția apreciază la modul general faptul că legile Justiției sunt orientate în direcția corectă, deși au fost adoptate în procedură de urgență, confirmând astfel, implicit, faptul că, în adoptarea acestora, s-a ținut cont de avizele anterioare ale Comisiei", precizează sursa citată.
În mod particular, spune MJ, avizul reliefează o serie de importante aspecte pozitive, cuprinzând aproximativ 21 de remarci, considerații sau aprecieri pozitive.
Aurescu: România este pregătită și deschisă să continue dialogul constructiv cu Comisia de la Veneția
Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, salută adoptarea de către Comisia de la Veneția a Opiniei urgente privind legile justiției și anunță că România este pregătită să continue dialogul cu instituția pe această temă.
"Salut adoptarea de către Comisia de la Veneția a Opiniei urgente referitoare la cele trei legi privind sistemul de justiție și evaluarea pozitivă a majorității problemelor examinate în Opinie. România este pregătită și deschisă să continue dialogul constructiv cu Comisia de la Veneția", a scris Aurescu vineri seara pe Twitter.
Cazanciuc: Comisia de la Veneția apreciază pozitiv procesul de dezbatere pentru adoptarea noilor legi ale Justiției
Procesul consistent de dezbatere și consultare în adoptarea noilor legi ale Justiției este apreciat pozitiv de Comisia de la Veneția, a declarat social-democratul Robert Cazanciuc, vicepreședinte al Senatului.
"Mă bucur că în opinia Comisiei de la Veneția se apreciază pozitiv că aceste legi sunt rezultatul unui proces consistent de dezbatere și consultare într-o manieră transparentă, cu toate grupurile parlamentare și actorii implicați și relevanți. De asemenea, este apreciat faptul că aceste trei legi garantează autonomia și nu afectează atribuțiile și structura DNA, precum și faptul că nu se pot manifesta interferențe politice în selecția procurorilor anticoruptie", a afirmat vineri, pentru AGERPRES, Robert Cazanciuc.
Conform vicepreședintelui Senatului, "faptul că opinia menționează că în ansamblul lor aceste legi duc sistemul judiciar în direcția corectă este rezultatul activității extrem de intense desfășurate în cadrul Comisiei speciale stabilite în Parlament".
Cazanciuc le mulțumește colegilor parlamentari care "au înțeles importanța participării la elaborarea acestor legi în acord cu cele mai bune practici din UE".
Comentarii