”Prevederile în discuție conțin modificări numeroase, dintre care o serie de soluții legislative cu caracter de noutate, a căror evaluare impune un examen aprofundat. La o primă lectură a propunerilor de modificare a codurilor penale”, astfel că Ministerul Public își exprimă preocuparea îndeosebi cu privire la următoarele chestiuni de ordin general:

• oportunitatea modificării unor soluții legislative care în timp și-au dovedit valabilitatea, inclusiv din punctul de vedere al conformității lor cu Constituția;
• modificarea unor soluții legislative fără luarea în considerare a consecințelor în planul punerii lor în aplicare; 
• lipsa unor corelări necesare între normele Codului de procedură penală, precum și între acestea și legea de organizare judiciară; 
• lipsa unor norme tranzitorii adecvate pentru soluțiile procesuale noi. 

Într-un comunicat remis joi, Ministerul Public consideră că trebuie reevaluate cu atenție acele soluții legislative care ar putea impieta asupra bunei desfășurări a urmăririi penale:

• imposibilitatea folosirii înregistrărilor făcute de alte persoane privind propriile lor convorbiri, ori a altor înregistrări legal efectuate (cum ar fi cele prin camerele de supraveghere din spații publice);
• reducerea categoriilor de infracțiuni pentru care se  poate dispune arestarea preventiveă (spre exemplu, nu se va putea dispune arestarea preventivă pentru infracțiuni precum: agresiunea sexuală, actul sexual cu un minor, coruperea sexuală a minorilor, racolarea minorilor în scopuri sexuale, furt, furt calificat, înșelăciune, abuz în serviciu, delapidare, represiune nedreaptă, cercetare abuzivă, supunerea la rele tratamente, spălarea de bani ș.a.);
• instituirea condiției ca, în situațiile în care legea penală prevede o consecință favorabilă pentru denunțător, denunțul să fie formulat într-un anume termen pentru ca aceste consecințe să se producă, în condițiile în care o serie de infracțiuni grave ar rămâne, în lipsa acestor acte de sesizare, necunoscute;
• clasarea oricărei cauze în care făptuitorul nu este identificat timp de un an de la începerea in rem a urmăririi penale. 

”Același efect negativ l-ar putea avea și o serie de prevederi care, sub aparența sporirii unor garanții procesuale, vor duce în realitate la încălcarea dreptului la un proces echitabil și la restrângerea posibilităților de apărare a părților sau a subiecților procesuali principali”, se mai arată în comunicat.

Exemple în acest sens:

• obligativitatea începerii urmăririi față de o persoană atunci când ea este indicată în actul de sesizare, coborând astfel nepermis standardul pentru formularea acuzației penale,  care nu mai este practic atributul organului judiciar, ci simpla opțiune a unei persoane care formulează o plângere sau un denunț; 
• extinderea cazurilor de nulitate absolută practic la orice aspect de nelegalitate, ceea ce va duce, între altele, la excluderea probelor chiar atunci când nelegalitatea nu produce vreo vătămare ori chiar dacă partea/subiectul procesual principal are interesul utilizării probei în favoarea sa etc.

Totodată, Ministerul Public consideră că este necesară o reevaluare a propunerilor postate miercuri pe site-ul Parlamentului, în condițiile în care, între altele, se preconizează în mod explicit dezincriminarea unor fapte grave, precum traficul de influență ”în ipoteza în care fapta nu este urmată de intervenția pe lângă funcționarul asupra căruia făptuitorul pretinde că are influență sau prin modificarea unor reglementări din partea generală a codului (spre exemplu, dezincriminarea unor infracțiuni de corupție sau de serviciu prin restrângerea categoriei de subiecți care au calitatea de funcționari publici din punctul de vedere al legii penale)”.