În particular, CPT a solicitat autorităților să ia măsuri mai ales în ceea ce privește îmbunătățirea condițiilor de viață, oferirea unei game de activități utile pentru deținuți pentru a-i ajuta să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate, creșterea numărului de angajați din penitenciare și asigurarea adecvată a serviciilor de îngrijire medicală. Comitetul a vizitat mai multe penitenciare și centre de reținere și arestare preventivă în perioada 10-21 mai 2021, pentru a evalua evoluțiile față de condițiile din 2018.

Potrivit unui raport dat publicității joi, delegația CPT a avut ocazia să examineze eficacitatea investigațiilor privind acuzațiile de rele tratamente săvârșite de către agenții de aplicare a legii și de către personalul închisorilor.

„În timpul vizitei, delegația CPT s-a bucurat de o cooperare excelentă din partea autorităților române. Cu toate acestea, principiul cooperării implică și luarea de măsuri decisive pentru îmbunătățirea situației în conformitate cu recomandările cheie ale Comitetului. În acest sens, CPT constată cu îngrijorare că fie au fost aplicate puține măsuri, fie acestea nu au fost întreprinse deloc în legătură cu anumite recomandări formulate în rapoartele anterioare, în special în ceea ce privește situația deținuților aflați în regim de maximă siguranță, funcționarea echipelor de intervenție din penitenciare și furnizarea de îngrijiri medicale în închisori”, se arată în raportul citat.

În răspunsul lor la raport, autoritățile române au furnizat informații detaliate la recomandările CPT cu privire la situația din penitenciare, și din centrele de arest ale poliției. În special, este reiterat mesajul toleranței zero față de orice comportament agresiv al personalului din penitenciare, împreună cu o abordare îmbunătățită de monitorizare internă. În plus, sunt furnizate informații cu privire la instruirea oferită atât ofițerilor de poliție, cât și personalului penitenciar pentru a respecta standardele privind drepturile omului.

Ce spune raportul:

Forțele de poliție

Raportul consemnează că marea majoritate a persoanelor chestionate de delegația CPT au declarat că au fost tratate corect de către polițiști. Cu toate acestea, deținuții au semnalat câteva cazuri de maltratare fizică din partea ofițerilor de poliție. Acuzațiile se refereau în primul rând la palme, pumni, șuturi și lovituri de baston aplicate de polițiști suspecților, fie în momentul arestării, fie în timpul audierilor la secția de poliție. Au fost primite și plângeri privind încătușarea excesiv de strânsă.

Raportul recomandă ca Ministerul de Interne și Inspectoratul General al Poliției Române să transmită un mesaj hotărât privind faptul că relele tratamente aplicate persoanelor deținute sunt ilegale, denotă lipsă de profesionalism și vor face obiectul unor sancțiuni severe. În plus, ar trebui promovat un sistem de audiere investigativă a suspecților. De asemenea, este esențial ca leziunile observate de personalul medical la persoanele deținute în momentul admiterii acestora în centrele de reținere și arestare preventivă (C.R.A.P) să fie înregistrate cu acuratețe. CPT mai formulează comentarii în legătură cu anchetele privind acuzațiile de rele tratamente aplicate de către poliție și recomandă ca procurorilor să li se pună la dispoziție propriii anchetatori, ca mijloc de a spori independența, precum și promptitudinea și minuțiozitatea anchetelor privind acuzațiile de rele tratamente.

În legătură cu garanțiile împotriva relelor tratamente aplicate de către poliție persoanelor private de libertate, au fost observate o serie de neajunsuri, în special în ceea ce privește accesul la un avocat, inclusiv posibilitatea de a avea o discuție confidențială cu un avocat, dar și în legătură cu dreptul de a avea acces la un medic. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru a garanta că toate persoanele sunt informate cu privire la drepturile lor și li se oferă dreptul de a informa o rudă sau o persoană terță despre reținerea lor încă de la începutul privării de libertate.

CPT reafirmă ideea că ar trebui să se ia în considerare în mod deosebit plasarea C.R.A.P.-urilor sub autoritatea Ministerului Justiției.

Concluziile vizitei din 2021 evidențiază din nou condițiile materiale precare și regimul auster pe care îl suportă persoanele reținute în centrele vizitate, care le fac inadecvate pentru reținerea persoanelor pentru perioade de două sau mai multe luni. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru îmbunătățirea îngrijirii și a regimului acordat minorilor reținuți în aceste centre, iar procedurile de percheziție trebuie modificate în așa fel încât să se evite ca persoanele să fie complet goale în timpul procesului.

În ceea ce privește îngrijirile medicale, acestea au fost în general adecvate, cu excepția testelor pentru depistarea virusurilor transmise prin sânge la noii sosiți.

În final, CPT dorește să fie asigurat că noile C.R.A.P.-uri vor îndeplini standardele minime pentru reținerea deținuților în arest preventiv pentru perioade de două sau mai multe luni.

Penitenciarele

CPT ia act de investițiile aflate în curs de desfășurare în reforma sistemului penitenciar, conform Planului de acțiune actualizat pentru perioada 2020-2025. Cu toate acestea, rămân numeroase provocări: îmbunătățirea condițiilor de viață, oferirea unei game de activități utile pentru deținuți pentru a-i ajuta să se pregătească pentru reintegrarea în comunitate, creșterea numărului de personal din penitenciare și asigurarea faptului că serviciile de îngrijire medicală din penitenciare răspund nevoilor deținuților.

De asemenea, suprapopularea rămâne o problemă serioasă, sistemul penitenciarelor funcționând la 127% din capacitatea sa oficială. Anumite unități vizitate, cum ar fi penitenciarele Craiova și Mărgineni, funcționau la peste 150% din capacitate, deseori spațiul de locuit fiind de doar 2 metri pătrați/persoană. Autoritățile române trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura că toate persoanele aflate în închisoare sunt ținute în condiții decente, iar cele care locuiesc în celule cu ocupare multiplă beneficiază de un spațiu minim de locuit de 4 metri pătrați/persoană (excluzând suprafața grupului sanitar); de asemenea, trebuie promovate mai mult alternativele la închisoare.

Condițiile materiale din toate închisorile vizitate au fost în general precare, observându-se celule dărăpănate și lipsite de dotări (spațiu de depozitare, mese și scaune), saltele și lenjerii de pat uzate și infestate cu ploșnițe și gândaci. Au fost primite multe plângeri cu privire la accesul foarte limitat la apă caldă, precum și cu privire la încălzirea insuficientă a celulelor în timpul iernii. Mai mult, unitățile sanitare erau deseori într-o stare precară, iar persoanelor deținute nu li s-au furnizat cantități adecvate de detergent și produse de igienă.

Majoritatea persoanelor întâlnite de delegația CPT au indicat că au fost tratate corect de către personal. Acest lucru s-a observat în special în cazul Penitenciarului Galați, unde relațiile dintre deținuți și personal au părut mai calme și mai respectuoase în comparație cu cele constatate în timpul vizitei din 2018. Cu toate acestea, a fost primit un număr considerabil de acuzații de maltratare fizică a deținuților de către personalul penitenciarului, inclusiv de către membrii echipelor mascate de intervenție, în special la Penitenciarul Giurgiu. Au fost primite acuzații și la Penitenciarul Craiova și, într-o măsură mai mică, la penitenciarele Mărgineni și Galați. Situația a fost deosebit de alarmantă la Penitenciarul Giurgiu, unde delegația a primit acuzații credibile conform cărora mai multe persoane au fost supuse în mod repetat la lovituri în tălpile picioarelor: o metodă de tortură cunoscută sub numele de falaka. Raportul semnalează din nou îngrijorări serioase cu privire la lipsa consemnării și raportării leziunilor de serviciul de asistență medicală și la eșecul de a ancheta în mod eficient acuzațiile de rele tratamente.

În general, trebuie pus un accent deosebit pe responsabilitățile de supraveghere ale cadrelor de conducere și ale cadrelor medii, acordând o atenție deosebită acțiunilor personalului aflat în subordine, cât și pe instruirea lucrătorilor din penitenciar în tehnici de control și imobilizare. De asemenea, conducerea fiecărei închisori trebuie să sublinieze din nou întregului personal al penitenciarului că abuzul verbal, în special cel de natură rasistă, cât și provocarea deținuților denotă lipsă de profesionalism și sunt inacceptabile. Totodată, este important ca sistemele CCTV să fie pe deplin operaționale în toate închisorile, ca o garanție împotriva relelor tratamente. Pe lângă acestea, toate anchetele privind cazurile de presupuse rele tratamente aplicate persoanelor deținute de către personalul penitenciarului trebuie să respecte cu strictețe criteriile de eficiență stabilite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

În ceea ce privește furnizarea de servicii de îngrijire medicală în penitenciare, constatările vizitei din 2021 au arătat că s-au înregistrat unele progrese după 2018, inclusiv în ceea ce privește independența administrativă a serviciilor de îngrijire medicală față de conducerea și personalul penitenciarului. Cu toate acestea, mai sunt multe de făcut pentru a îmbunătăți calitatea îngrijirii pentru deținuți, inclusiv: creșterea numărului de angajați; dotarea tuturor penitenciarelor cu echipament medical de bază și de urgență; garantarea confidențialității medicale; îmbunătățirea sistemului de consemnare a leziunilor; asigurarea unui examen medical complet la intrarea în închisoare și adoptarea unei strategii complexe pentru a sprijini persoanele cu probleme legate de droguri. De asemenea, trebuie luate măsuri pentru îmbunătățirea coordonării cu serviciile locale de sănătate publică și pentru instituirea unui sistem de supraveghere de către Ministerul Sănătății, în colaborare cu Ministerul Justiției.

De asemenea, este nevoie de îmbunătățirea îngrijirii sănătății mintale acordate în închisori. Situația din penitenciarele Craiova și Mărgineni a fost deosebit de dăunătoare pentru persoanele care sufereau de tulburări mintale. Lipsa îngrijirii psihiatrice a fost agravată de ținerea persoanelor într-un mediu care le-a exacerbat starea, inclusiv cazarea în dormitoare mari. Toate închisorile trebuie să ofere îngrijire psihiatrică adecvată, asigurată de un psihiatru și asistente medicale de psihiatrie. Unitățile cum ar fi Penitenciarul Craiova, care dispun de o unitate psihiatrică presupus dedicată, trebuie să ofere un mediu care este benefic persoanelor cu tulburări mintale.

CPT subliniază din nou urgența extinderii personalului în închisorile vizitate, în baza revizuirii rolurilor și îndatoririlor personalului din penitenciare. De asemenea, trebuie să se acorde o prioritate deosebită atât formării inițiale, cât și continue a personalului. În ceea ce privește echipele de intervenție mascate care funcționează în unitățile în care sunt ținuți prizonieri în regim de maximă siguranță, CPT a pus de mult sub semnul întrebării rațiunea de a fi și modul de operare al acestora. Având în vedere constatările delegației în timpul vizitei din 2021, CPT subliniază din nou convingerea că aceste echipe trebuie dizolvate, că este necesară extinderea personalului din zonele cu regim de maximă siguranță și că trebuie adoptată o abordare dinamică a securității.

CPT a constatat că procedura disciplinară a fost aplicată corect și că nu a existat o aplicare excesivă a procedurilor și a sancțiunilor disciplinare. Cu toate acestea, CPT critică din nou faptul că incidentele de autovătămare și tentative de sinucidere sunt încă tratate ca abateri disciplinare. De asemenea, reiterează că restricțiile privind vizitele nu trebuie impuse ca pedeapsă disciplinară. În ceea ce privește contactele cu lumea exterioară, CPT reiterează că vizitele fără dispozitive de separare pentru toți deținuții trebuie să constituie regula, iar vizitele cu dispozitive de separare excepția. În general, trebuie depuse eforturi suplimentare pentru a promova contactele între deținuți și familiile acestora.

În final, CPT consideră că trebuie luate măsuri pentru promovarea încrederii în echitatea sistemului de reclamații în rândul persoanelor aflate în închisoare, deoarece, în prezent, reclamațiile nu reflectă cu acuratețe problemele din închisori, în special cele de violență.